DOC/ Supravegherea spațiului aerian și drone necombatante: ce prevede acordul de cooperare militară cu Ucraina
Republica Moldova și Ucraina vor putea coopera pentru dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere și protecție a spațiului aerian, apărare cibernetică și modernizarea tehnicii militare. Acordul tehnico-militar, al cărui proiect de ratificare a fost aprobat de Guvern pe 12 noiembrie, include și posibilitatea acordării de asistență și donații de produse neletale, precum ambulanțe, autospeciale și drone necombatante. Documentul stabilește însă limite explicite: cooperarea nu poate contribui la operațiuni militare într-un conflict armat și nu permite dislocarea trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova.
Acordul a fost semnat la Kiev pe 26 octombrie 2026. Pentru a intra în vigoare, acesta urmează să fie ratificat de Parlament, precizează nota de argumentare care însoțește proiectul. Prin urmare, aprobarea de către Cabinetul de miniștri reprezintă o etapă a procedurilor interne, fără a însemna că documentul este deja aplicabil.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că parteneriatul va permite Republicii Moldova să valorifice experiența Ucrainei pentru consolidarea capacităților sale de apărare.
„Experiența Ucrainei este deosebit de relevantă pentru noi, deoarece ne permite să învățăm din lecții concrete, verificate în condiții reale și, respectiv, să beneficiem de soluții testate, pentru a ne consolida treptat capacitățile de apărare, inclusiv în domeniul supravegherii și protecției spațiului aerian”, a declarat ministrul.
Potrivit articolului 3, cooperarea are exclusiv caracter de consultare, analiză și schimb de informații tehnico-științifice, documentație de specialitate, bune practici și experiență profesională. Același articol precizează că acțiunile desfășurate în baza acordului nu vor putea fi interpretate drept acordare de asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat.
Lista domeniilor de colaborare este extinsă. Aceasta cuprinde modernizarea, reparația, mentenanța și exploatarea în siguranță a tehnicii militare și armamentului, gestionarea pieselor de schimb, logistica, echiparea personalului militar, sistemele de comunicații și tehnologia informației.
O prevedere distinctă se referă la dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de supraveghere și protecție a spațiului aerian. Documentul include, de asemenea, protecția infrastructurii critice, dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică și modernizarea infrastructurii militare.
Acordul enumeră și asistența cu echipamente pentru geniu, transport, supraveghere, sprijin medical și protecția personalului. Este prevăzută inclusiv cooperarea în domeniul protecției împotriva riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.
În privința donațiilor, textul menționează expres produsele neletale, oferind drept exemple ambulanțele, autospecialele și dronele sau quadcopterele necombatante. În definiția acordului, produsele neletale sunt echipamente și tehnologii care nu sunt destinate producerii de pierderi de vieți omenești sau vătămări corporale.
Alte direcții vizează instruirea specialiștilor, schimbul de programe de formare, stagiile și seminarele în instituții de învățământ militar, centre de pregătire și întreprinderi din industria de apărare. Sunt enumerate și proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, testarea și evaluarea acesteia, schimbul de experiență în achiziții și acțiuni comune în situații de criză, precum dezastrele și operațiunile umanitare. Toate aceste domenii rămân supuse limitelor stabilite de acord.
Articolul 4 consacră explicit garanțiile privind neutralitatea Republicii Moldova. Nicio activitate realizată în baza documentului nu va putea contribui, direct sau indirect, la desfășurarea operațiunilor militare într-un conflict armat, iar rezultatele cooperării nu vor fi utilizate în scopuri militare operative sau ofensive.
„Prezentul Acord nu poate fi interpretat ca permițând dislocarea de trupe militare străine pe teritoriul Republicii Moldova”, se arată în document.
Totodată, acordul nu oferă o autorizare automată pentru realizarea proiectelor. Fiecare activitate va necesita aprobarea prealabilă a autorităților competente ale celor două state, după evaluarea riscurilor pentru securitatea națională. În lipsa aprobării, activitatea sau proiectul nu va putea fi implementat. Responsabilitatea principală pentru cooperare revine ministerelor apărării.
Documentul stabilește și restricții asupra transmiterii informațiilor către terți. Tehnologiile și informațiile furnizate în cadrul cooperării rămân proprietatea intelectuală a părții care le-a oferit. Transmiterea către o terță parte a informațiilor despre tehnologii, a documentației tehnice și a altor informații sau resurse obținute prin cooperare va necesita consimțământul prealabil, în scris, al celeilalte părți.
Potrivit notei de argumentare, cheltuielile pentru implementare vor fi acoperite în limitele mijloacelor financiare prevăzute anual în bugetul Ministerului Apărării. Autorii documentului anticipează și oportunități pentru dezvoltarea tehnologiilor cu utilizare civilă și militară, inclusiv în comunicații, securitate cibernetică, drone, sisteme automatizate și logistică inteligentă.
Acordul este încheiat pentru cinci ani, cu prelungire automată pentru perioade succesive de aceeași durată. Oricare dintre părți îl poate denunța prin notificare diplomatică, încetarea valabilității intervenind după șase luni de la primirea notificării. Obligațiile din contractele sau proiectele aflate în desfășurare vor rămâne valabile, dacă părțile nu convin altfel.
În cazul unei amenințări iminente la adresa securității naționale, suveranității sau neutralității, statul vizat poate iniția suspendarea acordului. Consultările privind condițiile și procedura suspendării trebuie să înceapă în termen de 72 de ore de la primirea notificării scrise.
Anatolie Nosatîi a subliniat că documentul completează o colaborare existentă. Cadrul de bază al cooperării militare moldo-ucrainene a fost stabilit prin acordul semnat la Chișinău pe 19 februarie 1993, fiind dezvoltat ulterior în domenii precum apărarea antiaeriană, aviația, medicina militară, transportul și logistica.