Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, susține că valul de escrocherii telefonice și online din Republica Moldova ar face parte dintr-o acțiune coordonată, menită să afecteze financiar cetățenii și să scadă încrederea în instituțiile statului.

În opinia șefului SIS, serviciile ruse ar colecta date personale ale cetățenilor moldoveni, care ulterior sunt folosite inclusiv în scheme de fraudă, recrutare sau analiză.

„Analizând patternul, cât de mult a crescut fenomenul escrocheriilor după anumite modele în Republica Moldova, a fost clar că este o acțiune coordonată, s-a dat o sarcină – loviți maxim în buzunarul moldovenilor”, a declarat directorul SIS în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă.

Acesta spune că, în multe cazuri, escrocii sună cetățenii prin aplicații precum Viber, Telegram sau WhatsApp și se prezintă drept angajați ai SIS, ai Băncii Naționale sau ai altor instituții. Uneori, aceștia folosesc la poza de profil chiar logoul SIS, pentru a crea impresia că apelul vine de la o autoritate reală.

„Cetățeanul, când vede, crede la prima etapă că îl sună un ofițer SIS. Este o țintire clară asupra serviciului pentru a scădea din credibilitatea SIS”, a explicat oficialul.

Șeful SIS spune că în asemenea scheme acționează, de regulă, două persoane - una se prezintă drept angajat SIS, alta drept reprezentant al BNM. Escrocii invocă inclusiv legi privind combaterea finanțării ilegale sau a terorismului, pentru a presa victimele să ofere date sau să transfere bani. Oficialul afirmă că mai multe investigații au arătat că aceste call-centre se află în afara Republicii Moldova.

„La prima vedere, pare o infracțiune clasică de escrocherie. Dar, studiind fenomenul, amploarea lui, anumite date operative, este clar că s-a dat o sarcină undeva la Moscova – loviți în buzunar, loviți în credibilitate”, a spus directorul SIS.

Declarațiile vin după ce SIS a avertizat anterior că datele personale ale cetățenilor Republicii Moldova ar fi colectate masiv și folosite ulterior în fraude. Instituția menționa că în astfel de baze de date se regăsesc nume, prenume, numere de telefon, adrese de e-mail, domicilii și chiar copii ale actelor de identitate. Potrivit SIS, una dintre bazele de date ar conține informații despre aproximativ 145.000 de cetățeni și ar fi fost formată în ultimii ani de gruparea criminală Șor. Alte date ar fi fost cumpărate ilegal de pe Dark Web sau obținute în urma spargerii unor servere private.

Subiectul fraudelor telefonice și digitale a ajuns recent și în Parlament. Deputații au audiat raportul Comisiei de anchetă, potrivit căruia peste 95% dintre escrocherii sunt comise prin inginerie socială, adică prin manipularea victimelor pentru a le convinge să ofere date personale, coduri bancare sau să transfere bani. În primele cinci luni ale anului 2026, numărul fraudelor a crescut cu 21,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. În 2025, prejudiciul declarat de victime a ajuns la aproximativ 272 de milioane de lei.

Comisia de anchetă a propus crearea unui Punct Focal Național Antifraudă, care să reunească Poliția, Procuratura, SIS, BNM, băncile comerciale, operatorii de telefonie și internet și alte instituții responsabile. Centrul ar urma să permită schimbul rapid de informații și blocarea numerelor de telefon, conturilor sau platformelor folosite de escroci.

Cetățenii sunt îndemnați să nu transmită date personale, coduri SMS, parole, informații bancare sau bani persoanelor necunoscute, chiar dacă acestea se prezintă drept reprezentanți ai unor instituții ale statului. Orice situație suspectă trebuie raportată Poliției sau la 112.