Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) reacționează la declarațiile președintelui Parlamentului, Igor Grosu, privind modul în care instituția ia decizii în procesul de evaluare externă a procurorilor. Consiliul respinge acuzațiile potrivit cărora între membrii săi ar exista o solidaritate de breaslă care ar influența voturile și condamnă utilizarea unui limbaj pe care îl califică drept „depreciativ, ironizant sau generalizator”.

Reacția vine după ediția din 9 septembrie a emisiunii „Secretele Puterii cu Alex Cozer”, în care Igor Grosu a criticat situațiile în care CSP nu a acceptat recomandările de nepromovare formulate în urma evaluării externe.

În comunicatul său, Consiliul susține că respectă libertatea de exprimare și dreptul la critică, însă consideră că o hotărâre trebuie analizată pornind de la argumentele și probele pe care se bazează, fără a atribui membrilor CSP, în lipsa unor elemente concrete, motive legate de solidaritatea profesională.

CSP a reacționat în special la expresiile „vreo șase membre de acolo, ridică mânuțele”, „stimații procurori din CSP” și „breasla face zid”, folosite în cadrul emisiunii.

Potrivit Consiliului, asemenea formulări reduc nejustificat instituția la originea profesională a unei părți dintre membrii săi și trivializează modul în care este exercitat votul într-un organ constituțional.

„Hotărârile sale aparțin plenului, nu unor membri individuali și nici unei (bresle) ”, precizează CSP.

Consiliul explică și de ce concluziile Comisiei de evaluare nu duc automat la aceeași decizie din partea CSP. Potrivit Legii nr. 252/2023, Comisia verifică integritatea etică și financiară a persoanei evaluate și întocmește un raport motivat, însă CSP examinează atât acest raport, cât și întregul dosar înainte de a adopta propria hotărâre.

Instituția invocă și Hotărârea Curții Constituționale din 16 ianuarie 2025, potrivit căreia nepromovarea poate fi constatată în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate și nu doar în baza existenței unor dubii serioase.

Astfel, CSP susține că raportul Comisiei reprezintă un element esențial al procedurii, dar nu stabilește automat soluția Consiliului. Rolul CSP, potrivit instituției, nu este să confirme formal fiecare concluzie a evaluatorilor, ci să analizeze întregul dosar și să adopte o hotărâre proprie și motivată.

Consiliul afirmă că exercitarea acestei competențe nu trebuie interpretată nici drept opoziție față de Comisia de evaluare, nici drept abatere de la procesul de vetting.

Totodată, CSP condamnă folosirea de către persoane cu funcții publice, reprezentanți ai mediului public sau formatori de opinie a unui limbaj depreciativ ori ironizant la adresa instituției și a membrilor acesteia.

Consiliul precizează că nu cere să fie ferit de critică, ci solicită ca dezbaterea publică să fie „responsabilă, echilibrată” și să țină cont de competențele stabilite prin lege pentru fiecare instituție implicată în evaluarea externă.

Reacția CSP vine după ce Igor Grosu a criticat public, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, cazurile în care Consiliul a mers împotriva recomandărilor de nepromovare formulate în procesul de vetting.

Președintele Parlamentului a susținut că repetarea unor asemenea situații afectează atât imaginea CSP, cât și credibilitatea întregului proces de evaluare externă.

„Când, în mod repetat, vin recomandările de nepromovare (…) iar CSP-ul insistă mai departe, asta știrbește din credibilitatea instituției propriu-zise și a vettingului”, a declarat Grosu.

Speakerul a comparat situația din sistemul procuraturii cu cea din sistemul judecătoresc și a afirmat că, în opinia sa, Consiliul Superior al Magistraturii a avut „mai mult curaj” atunci când a trebuit să ia decizii în baza evaluărilor externe.

Grosu a insistat că guvernarea nu le spune membrilor CSP cine trebuie sau nu trebuie să promoveze evaluarea, însă le-a cerut să-și asume inclusiv hotărârile nepopulare atunci când asupra persoanelor evaluate planează întrebări sau suspiciuni.

„Nu vă indicăm cine trebuie să promoveze și cine nu trebuie să promoveze”, a spus Grosu, adăugând însă că există situații în care, în opinia sa, „breasla face zid” și membrii sistemului se coalizează pentru a-și susține colegii.

Președintele Parlamentului a afirmat că susținerea unui coleg este firească atunci când aceasta este justificată, însă situația ar fi diferită atunci când după evaluare rămân întrebări sau suspiciuni.

Grosu le-a cerut membrilor CSP să își asume asemenea decizii, argumentând că persoanele aflate în funcții publice trebuie să ia și hotărâri nepopulare. El a legat miza vettingului de reforma întregului sistem de justiție și de parcursul european al Republicii Moldova.

„Dacă nu curățăm noi sistemul, atunci degeaba am investit atâta timp, resurse, oameni, bani”, a declarat speakerul, susținând că fără o justiție funcțională vor fi afectate inclusiv perspectivele de dezvoltare economică și aderare la Uniunea Europeană.

CSP respinge însă ideea că o decizie diferită de recomandarea Comisiei de evaluare ar demonstra automat existența unei solidarități de breaslă. Instituția insistă că fiecare dosar este analizat individual, pe baza tuturor probelor, iar hotărârile adoptate sunt motivate și pot fi supuse controlului judecătoresc.

Consiliul anunță că va continua să examineze fiecare caz și să își asume public și juridic soluțiile adoptate, în limitele mandatului său constituțional și legal.