R. Moldova marchează astăzi Ziua victimelor deportărilor staliniste, în care se împlinesc 77 de ani de la al doilea val de deportări - cel mai amplu din istoria țării noastre. Cu acest prilej, în fața monumentului situat pe Aleea Gării din capitală a avut loc un miting-requiem.

Ceremonia a debutat cu o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoți, urmată de un minut de reculegere în memoria persoanelor ridicate, care și-au pierdut viața în Siberia și Kazahstan. La eveniment a participat conducerea țării, inclusiv premierul demisionar, ministrul Culturii, precum și persoane născute în Siberia, descendenți ai persoanelor deportate și un scriitor francez.

Unicul reprezentant al conducerii care a ținut o luare de cuvânt a fost președinta Maia Sandu.

„Acum 77 de ani, noaptea, copii mici, bătrâni, femei, bărbați, au fost luați din casele lor cu arma la tâmplă și urcați în vagoane de vite. Noi suntem urmașii acestor oameni. Le-au luat casele, dar ei și-au construit case acolo unde au ajuns, pentru că bunicii noștri știau că o casă trebuie construită cu mâinile proprii, nu furată mișelește. Au vrut să le ia numele, memoria, împușcându-i fără motiv și aruncându-i în gropi comune. Dar numele lor a fost mai puternic și au avut grijă o viață întreagă să transmită memoria și numele copiilor care le-au dus mai departe, către copiii lor. Iar azi, noi suntem aici, purtând amintirea și numele lor.

Au vrut să le ia limba și identitatea, însă ei le-au ținut vii, prin cântec, prin credință, prin hore vesele și bocete de jale. Iar azi, chiar dacă suntem îndurerați de chinurile prin care au trecut, avem limbă și avem identitate. Și de fiecare dată când au încercat din nou să ni le distrugă, ni le-am apărat. Au vrut să le ia demnitatea, punându-i în condiții inumane, batjocorindu-i, însă ocupația sovietică nu avea cum să știe că un om care și-a trăit toată viața în demnitate își poate pierde viața, dar nu și demnitatea”, a menționat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, unii cetățeni, „mai rătăciți”, încă nu au învățat lecțiile deportărilor și continuă să-i elogieze pe „călăii strămoșilor”.

„Însă nu despre ei merită să vorbim azi, ci despre familiile și comunitățile noastre puternice, care nu s-au lăsat îngenuncheate. Să ne trăim și noi viața cu demnitate, să avem grijă de amintirea lor și de viitorul nostru, așa încât niciodată acest popor să nu fie ridicat noaptea din casă și deportat, nici măcar cei care refuză astăzi să onoreze această memorie. Libertatea și pacea pe care le apărăm astăzi, le apărăm pentru toți, iar libertatea unui neam se măsoară inclusiv prin capacitatea de a-i proteja pe cei care încă nu-i înțeleg istoria”, a conchis președinta.

Despre persoanele care neagă, trivializează sau diminuează consecințele represiunilor politice a vorbit și președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Alexandru Postică. Acesta a insistat asupra adoptării legii care va condamna în mod expres aceste fapte.

• Deportările staliniste, în centrul unei inițiative legislative. Grosu vrea sancțiuni pentru negarea atrocităților

Un alt aspect invocat de Postică este modul în care persoanele deportate și descendenții acestora și-au recuperat valoarea averii confiscate. Potrivit președintelui asociației, compensațiile acordate în prezent nu acoperă traumele și durerile cauzate de regimul sovietic.

„În ultimii ani, grupa noastră de inițiativă formată din represați s-a adresat de nenumărate ori la toate structurile statale ca represații să aibă o onoare în statul ăsta, fiindcă el s-a format din toate bunurile părinților, buneilor și străbuneilor noștri. Ne adresăm de nenumărate ori din 2017, ultima scrisoare am transmis-o anul acesta, pe 2 iunie. Până în ziua de azi, niciun răspuns. (...) Nicio structură din stat de noi nu-și aduce aminte, numai la comemorare, cu părere de rău”, a menționat Tudor Bondari, născut în Siberia.

Alte evenimente dedicate deportărilor staliniste

Astăzi, la ora 13:15, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” va găzdui dezbaterea „Unitate prin memorie: integrarea Republicii Moldova în UE”, în cadrul programului Festivalului de Film și Istorii de la Mereni, De la ora 15:45, tot la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, va avea loc proiecția filmului „Anul Nou care n-a fost”. 

Diseară, începând cu ora 20:00, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) se va desfășura un concert-requiem în memoria victimelor regimului totalitar comunist, susținut de Select Cvartet. Evenimentul va avea loc în fața expoziției de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, care se încheie astăzi.

Tot astăzi se încheie expoziția dedicată deportărilor staliniste care se desfășoară la Bălți.

Despre al doilea val de deportări și persoanele reabilitate

Al doilea dintre cele trei valuri de deportări staliniste din Basarabia a avut loc în perioada 6-9 iulie 1949 și a vizat 36 mii de persoane sau peste 11 mii de familii. Casele, pământurile și bunurile țăranilor deportați au fost transmise colhozurilor, iar o parte au fost furate și vândute. Pentru desfășurarea operațiunii au fost mobilizate 3.071 de camioane și 1.736 de vagoane.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în prezent, 5.468 persoane au statut de victime reabilitate ale represiunilor politice din perioada anilor 1917–1990. Cu prilejul Zilei comemorative, circa 5.417 dintre acestea vor beneficia de ajutorul material anual în valoare de 1.000 de lei.

De asemenea, persoanele reabilitate beneficiază de alocații lunare de stat în mărime de 1.250 de lei, compensații pentru bunurile confiscate, bilete de reabilitare și recuperare, protezare gratuită, facilități fiscale, servicii medicale și alte măsuri de protecție socială prevăzute de legislație.