Republica Moldova se numără, alături de Serbia, printre Părțile Contractante ale Comunității Energiei care au transpus integral în legislația națională cadrul de guvernanță prevăzut de Regulamentul (UE) 2018/1999. Constatarea se regăsește în cea mai recentă evaluare a Secretariatului Comunității Energiei privind Planurile Naționale Energie și Climă (PNIEC) pentru perioada 2025-2030.

Potrivit evaluării, Republica Moldova dispune de unul dintre cele mai avansate cadre de guvernanță în domeniul energiei și climei din regiune. Cadrul oferă baza juridică pentru planificarea, implementarea și monitorizarea politicilor naționale în domeniu și contribuie la apropierea legislației și a mecanismelor instituționale ale țării de standardele Uniunii Europene.

Evaluarea evidențiază însă nu doar progresele realizate, ci și domeniile în care autoritățile trebuie să accelereze măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru următorii ani.

Unul dintre rezultatele pozitive ține de energia regenerabilă. Republica Moldova este una dintre doar trei Părți Contractante ale Comunității Energiei, alături de Albania și Muntenegru, care au reușit în perioada 2021–2023 să mențină sau să depășească ponderea energiei din surse regenerabile înregistrată în anul 2020.

Evoluția este importantă în contextul obiectivului asumat prin Planul Național Energie și Climă. Moldova și-a propus ca, până în 2030, energia din surse regenerabile să ajungă la 30% din consumul final brut de energie, peste pragul minim obligatoriu de 27% stabilit de Consiliul Ministerial al Comunității Energiei.

În același timp, cea mai mare provocare rămâne sectorul electric. În 2020, energia din surse regenerabile reprezenta doar 3,1% din sectorul electric al Republicii Moldova. Pentru 2030, țara și-a stabilit o țintă mult mai ambițioasă - 31,2%.

Atingerea acestui obiectiv va necesita investiții suplimentare în capacități de producere a energiei regenerabile, dar și dezvoltarea infrastructurii energetice care să permită integrarea noilor surse în sistem. Creșterea producției de energie solară, eoliană și din alte surse regenerabile va trebui astfel însoțită de modernizarea și extinderea rețelelor și de măsuri care să asigure stabilitatea sistemului energetic.

Un alt punct forte identificat de Secretariatul Comunității Energiei este modul în care Republica Moldova prezintă finanțarea măsurilor incluse în PNIEC. Țara se remarcă prin cel mai detaliat nivel de prezentare din regiune a informațiilor privind politicile și măsurile pentru care sunt indicate atât necesarul de investiții, cât și sursele de finanțare planificate.

Printre mecanismele de finanțare prevăzute se numără Cadrul de Investiții pentru Balcanii de Vest (WBIF), Agendele de Reformă ale Uniunii Europene și Programul pentru Eficiență Energetică în Clădiri (PEEB).

Potrivit evaluării, aceste informații sunt importante pentru transformarea obiectivelor stabilite în plan în proiecte concrete, investiții, noi capacități energetice și rezultate care pot fi măsurate.

Evaluarea privind guvernanța energie-climă vine după o serie de rezultate obținute de Republica Moldova în procesul de reformare și integrare a sectorului energetic. Potrivit evaluărilor Secretariatului Comunității Energiei, Moldova s-a clasat, pentru al doilea an consecutiv, pe primul loc în clasamentul reformelor de integrare pe piața energetică a UE pentru anul 2025.

Progresele au vizat în special transpunerea Pachetului de Integrare a Electricității și diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. În ansamblu, aceste reforme urmăresc reducerea vulnerabilităților energetice, consolidarea securității aprovizionării și apropierea treptată a Republicii Moldova de piața energetică europeană.

Evaluarea Secretariatului Comunității Energiei face parte din exercițiul periodic de monitorizare a progresului Părților Contractante în implementarea Planurilor Naționale Energie și Climă pentru perioada 2025-2030. Procesul are la bază cadrul de guvernanță al Uniunii Energiei, transpus în acquis-ul Comunității Energiei.