Mai sunt aproximativ trei săptămâni până la expirarea perioadei în care autoritățile locale pot decide voluntar dacă se unesc cu alte comunități în cadrul procesului de amalgamare. Potrivit datelor prezentate de Cancelaria de Stat,  peste 1.100 de decizii de inițiere a procedurilor au fost deja adoptate de consiliile locale.

Guvernul susține că reforma va permite crearea unor comunități mai puternice, cu servicii publice mai accesibile și mai multe posibilități de dezvoltare. În același timp, reprezentanții aleșilor locali, inclusiv Congresul Autorităților Locale din Moldova, critică modul în care este gestionat procesul și afirmă că autoritățile locale sunt supuse presiunilor pentru a accepta fuziuni.

Diana Chiriac, șefa direcției administrație publică-locală și coordonare de la Cancelaria de Stat, a declarat pentru emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova că multe comunități văd amalgamarea ca pe o oportunitate de dezvoltare și de apropiere a serviciilor publice de cetățeni.

„Dacă vorbim pe cifre, cifra difiere de la ora la oră. Vreau să vă spun că dimineața erau 1124 de decizii de inițiere, m-am uitat acum în documentul nostru electronic, aveam 1130 de decizii de inițiere (…). Este foarte bine pentru că își dau seama că amalgamarea voluntară este o oportunitate de dezvoltare a comunității și de aducerea servicii oamenilor în localități. Cât am mers prin țară și am avut discuții cu primarii, cu consilierii, cu oamenii, am văzut că, de fapt, intenția dintâi este de a crea, anume, cele centre unificate de prestarea serviciilor. Centre unde ei vor putea să beneficieze de acele servicii la nivel local, în pofida faptului că de iure centrul administrativ, primărie, nu va fi în localitatea lor”, a explicat Chiriac.

Oficiala a subliniat că, în această etapă, decizia aparține autorităților locale și cetățenilor.

„Atâta timp cât este o reformă voluntară, este la discreția autorităților locale, a aleșilor locali, consilieri, primari și oameni să decidă în care parte să meargă, cu ce localitate și cine va fi ulterior partenerul lor în acest proces", a adăugat ea.

De ce 31 iulie este termenul limită

Una dintre principalele critici ale reprezentanților autorităților locale se referă la termenul stabilit pentru finalizarea etapei voluntare. Diana Chiriac spune că data de 31 iulie este una operațională și este legată de alegerile locale din 2027.

„Termenul de 31 iulie este unul operațional. De unde reiese acest termen? Reiese din alegerile din 2027, când vor fi alegeri locale noi. Tot pachetul de documente urmează să fie pregătit pentru ca alegerile să se întâmple în 2027. Respectiv, orice schimbare nu se poate produce mai devreme decât un an în urmă", a precizat ea.

Pe de altă parte, Congresul Autorităților Publice Locale (CALM) afirmă că sprijinul financiar promis nu este garantat pe termen lung. Cancelaria de Stat respinge aceste acuzații și afirmă că sunt prevăzute trei tipuri de stimulente.

„Este un fals că banii nu sunt și că primarii sunt condiționați. Sunt trei stimulente stabilite în lege și în hotărârea de Guvern. Stimulentele sunt expres prevăzute în lege. Reforma a fost pregătită atât din punct de vedere juridic, procedural, operațional, cât și financiar", a declarat la aceiași emisiune Diana Chiriac.

Ce se întâmplă după 1 august

După finalizarea etapei voluntare urmează etapa normativă a reformei. Localitățile care nu vor decide amalgamarea voluntară vor fi analizate în funcție de criteriile stabilite.

„Această reformă are două etape: etapa voluntară și etapa normativă. După ce vom avea clar cine a mers pe procedura voluntară, vom vedea cine nu a mers și de ce a rămas pe loc. Vor fi examinate individual fiecare autoritate publică locală pentru a se găsi un cluster care este în apropiere. Se va ține cont de criteriile etnice și de doleanțele oamenilor care poate nu au luat atunci o decizie și vor să meargă într-o parte sau alta”, a precizat reprezentanta Cancelariei de Stat.

Cum văd comunitățile rurale această reformă

Vitalie Jereghi, directorul executiv al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală LEADER, a spus la postul național de radio că reforma trebuie analizată atât prin prisma oportunităților, cât și a riscurilor.

„Consider că orice reformă are și părțile pozitive, are și anumite provocări sau riscuri pe care le conține. La fel și reforma despre care discutăm. Cert este că această reformă într-adevăr urmează să aibă un impact masiv la nivelul întregii țări. Considerăm că la fel ca și în cazul primăriilor care se amalgamează și grupurile de acțiune locală, vor suferi transformări teritoriale și respectiv aceste transformări vor aduce cu sine efecte”, a subliniat Jereghi.

Totodată, el a adăugat că în prezent, Republica Moldova are 54 de grupuri de acțiune locală, care acoperă aproximativ 73% din teritoriul țării.

„Grupurile de acțiune locală sunt acele structuri care caută, identifică fonduri și aduc aceste fonduri în plan local. În baza strategiei de dezvoltare locală, elaborată participativ, sunt stabilite principalele direcții de dezvoltare pentru următorii ani”, a menționat Jereghi.

Directorul LEADER atrage atenția că amalgamarea ar putea afecta unele GAL-uri dacă localitățile care fac parte din ele vor ajunge în structuri administrative diferite.

„Sperăm foarte mult să nu ajungem la astfel de scenarii. De aceea am constituit acest grup de lucru pentru a preveni situațiile când grupurile de acțiune locală vor fi nevoite să înceteze activitatea”, consideră Vitalie Jereghi.

Procesul de amalgamare voluntară este criticat de Congresul Autorităților Locale din Moldova. Reprezentanții CALM susțin că stabilirea termenului de 31 iulie 2026 și modul în care este promovată reforma creează presiuni asupra primarilor și comunităților locale.

Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, afirmă că autoritățile locale nu dispun de suficiente garanții privind finanțarea pe termen lung a comunităților amalgamate și avertizează asupra riscului ca unele sate să-și piardă autonomia și reprezentarea.

CALM mai susține că procesul trebuie să rămână unul cu adevărat voluntar și cere un dialog mai larg între autoritățile centrale și cele locale înainte de implementarea următoarelor etape ale reformei.