PAS propune răspundere contravențională pentru dezinformarea online. Ce presupune amendamentul
Luni, 17 martie curent, în Parlamentul R. Moldova a fost înregistrat un amendament care presupune instituirea răspunderii contravenționale pentru dezinformarea în mediul online. Amendamentul este parte a unui proiect de lege ce vizează combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale. Proiectul a fost dezbătut și aprobat în prima lectură în decembrie 2024, iar astăzi, 21 martie, va fi supus din nou consultărilor publice, în legătură cu înregistrarea mai multor completări.
Autorii amendamentului înregistrat recent propun completarea Codului contravențional cu un nou articol (Articolul 70/4. Dezinformarea online). Conform unei analize realizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), pe scurt, acesta instituie amenzi pentru răspândirea în mediul online a „informației false sau înșelătoare, al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat”. Această faptă trebuie să fie „comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale”.
Articolul mai prevede și câteva agravante, adică circumstanțe care sporesc gravitatea faptei și valoarea sancțiunii, notează CJI. Este vorba despre dezinformarea online săvârșită pe motive de prejudecată sau cu utilizarea discursului de ură, ori cu scopul de a constrânge ilegal alegătorii ca aceștia să-și exercite sau nu unele drepturi electorale.
În temeiul articolului propus, ar urma să fie scutiți de răspundere contravențională cei care preiau informații „false sau înșelătoare” pentru satiră/umor, pentru publicitatea care induce în eroare, pentru a dezbate chestiuni de interes public, pentru a explica propriul punct de vedere sau pentru a combate dezinformarea. Acest lucru, potrivit autorilor amendamentului, ar trebui să se întâmple cu precizarea explicită și obligatorie că informația preluată constituie dezinformare.
Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram
Potrivit Centrului pentru Jurnalism Independent, reglementări similare celor propuse recent de deputații moldoveni se regăsesc în legislația contravențională a Federației Ruse, care prevede amenzi pentru „răspândirea prin intermediul mass-mediei și a rețelelor TIC a unor informații de importanță socială, cunoscute ca fiind neadevărate [заведомо недостоверная общественно значимая информация], sub aparența unor relatări fiabile, care au creat un risc de prejudiciere a vieții sau sănătății persoanelor ori a proprietății, de incitare la dezordini în masă, de subminare a securității public (…)”. CtEDO a comunicat autorităților Federației Ruse un caz referitor la această prevedere, care este în prezent în curs de soluționare (Avagyan c. Rusiei – 36911/20).
Și cadrul legal al Tunisiei prevede sancțiuni sub formă de amenzi și închisoare pentru „folosirea în mod deliberat a sistemelor de comunicare și informații pentru a produce, promova, disemina sau pregăti știri false, declarații, zvonuri sau documente false, atribuite altor persoane, cu scopul de a încălca drepturile altora, de a afecta securitatea publică sau apărarea națională ori de a răspândi teroare în rândul populației”.
Într-o opinie a Comisiei de la Veneția, în care a fost examinată o prevedere dintr-un proiect de amendamente la Codul penal al Turciei, similară cu cea propusă recent de legiuitorii autohtoni, Comisia a concluzionat că „ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică și nu ar fi proporțională cu scopurile legitime de prevenire a dezordinii și de protejare a securității naționale, a sănătății publice și a drepturilor celorlalți”. De asemenea, Comisia și-a manifestat îngrijorarea deosebită în raport cu posibilele consecințe ale unei astfel de prevederi, inclusiv efectul de descurajare („chilling effect”) și autocenzura sporită, „mai ales în contextul alegerilor din iunie 2023” și a recomandat autorităților turce să nu adopte amendamentul.
Conținutul exact și integral al potențialei prevederi legale
[1] Articolul 70/4. Dezinformarea online
(1) Dezinformarea, adică răspândire intenționată printr-un sistem informatic accesibil publicului, altul decât serviciul media audiovizual, a informației false sau înșelătoare, al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat, comisă în mod deliberat pentru a induce publicul in eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale, dacă fapta nu constituie infracțiune,
se sancționează cu amendă de la 50 la 100 de u.c. (2.500 – 5.000 MDL) aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 150 u.c. (5.000-7.500 MDL) aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 100 la 200 de u.c. (5.000-10.000 MDL) aplicată persoanei juridice”.
(2) Faptele prevăzute la alin. (1) săvârșite:
a) pentru a exercita in mod ilegal constrângeri asupra alegătorilor ca aceștia din urmă să-și exercite sau să nu exercite unele drepturi electorale in cadrul alegerilor, punând în pericol libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie;b) pentru a susține deliberat eforturile unor entități străine, reprezentanților acestora sau actorilor non statali de dezinformare a opiniei publice din Republica Moldova,
se sancționează cu amendă de la 100 la 150 de u.c. (5.000-7.500 MDL) aplicată persoanei fizice, cu amenda de la 150 la 200 de u.c. (5.000-10.000 MDL) aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 200 Ia 300 de u.c. (10.000-15.000 MDL) aplicată persoanei juridice.
(3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) săvârșire pe motive de prejudecat sau cu utilizarea discursului de ură, se sancționează cu amendă de la 150 la 200 de u.c. (5.000-10.000 MDL) aplicată persoanei fizice, cu amenda de la 200 la 300 de u.c. (10.000-15.000 MDL) aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 300 la 400 de u.c. (15.000-2o.000 MDL) aplicată persoanei juridice.
(4) Nu este pasibilă de răspundere contravențională în temeiul acestui articol persoana care a preluat conținutul informației false sau înșelătoare pentru a dezbate chestiuni de interes public, pentru a explica propriul punct de vedere sau pentru a combate dezinformarea cu precizarea explicită obligatorie că informația preluată constituie dezinformare, pentru satiră, umor sau pentru publicitatea care induce in eroare.
De menționat că atât CJI, cât și mai mulți politicieni și reprezentanți ai societății civile și-au exprimat îngrijorarea în raport cu amendamentul propus. Printre aceștia se numără deputata PSRM Adela Răileanu, care face parte și din comisia parlamentară responsabilă de cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, președintele comunității „Watchdog” - Valeriu Pașa, care este și membru din partea societății civile al Consiliului Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării „Patriot”, precum și fondatorul platformei privesc.eu, care transmite live evenimente social-politice - Vitalie Eșanu.
