Parlamentul a prelungit ancheta privind activitatea unor întreprinderi de stat. Comisia a depistat mai multe nereguli
Parlamentul R. Moldova a prelungit cu 30 de zile termenul de activitate al Comisiei de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat. Proiectul a fost susținut astăzi cu votul a 53 de deputați, transmite Moldpres.
Inițiativa a fost prezentată de președintele Comisiei, deputatul fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău. Acesta a argumentat că este nevoie de mai mult timp pentru ca ancheta să se încheie nu doar cu un raport, ci și cu identificarea unor soluții juridice și elaborarea unor propuneri legislative.
Potrivit lui Plîngău, Comisia a constatat neconcordanțe semnificative între datele din registrele oficiale privind numărul întreprinderilor de stat.
„De la independență încoace, R. Moldova a avut 1359 de întreprinderi de stat. (...) La zi, conform Registrului de stat al persoanelor juridice, sunt înregistrate 515 întreprinderi de stat. Dintre aceste 515 întreprinderi de stat, 323 de întreprinderi sunt fără IDNO (numărul de identificare de stat - n.red.). Registrul patrimoniului public indică că R. Moldova are 163 de întreprinderi de stat. Conform informațiilor din Registrul fiscal de stat, sunt indicate 609 întreprinderi de stat”, a afirmat Dinu Plîngău.
Comisia a identificat și nereguli privind numirea membrilor consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat. Plîngău a menționat că există o rotație frecventă a persoanelor între diferite consilii, ceea ce poate crea riscul ca aceste funcții să fie folosite drept remunerație suplimentară la salariul de bază.
Un alt subiect examinat de Comisie a fost nivelul salariilor în companiile de stat. Potrivit lui Dinu Plîngău, cele mai mari salarii medii sunt înregistrate la MoldATSA, Energocom și Moldovagaz. La MoldATSA, salariul mediu a crescut de la circa 32.000 de lei în 2019 la aproximativ 63.000 de lei în prezent.
Deputatul a menționat că, în mai multe cazuri, majorările salariale nu au fost însoțite de documente care să le justifice.
Totodată, activitatea Comisiei a scos la iveală și alte nereguli, inclusiv neconcordanțe în rapoartele fiscale și financiare.
Comisia parlamentară de anchetă a fost creată pe 2 iulie, în contextul scandalului de la MoldATSA (cronologia - AICI).

