Opoziția inițiază procedura de suspendare a Maiei Sandu, cu votul a 46 de deputați. Reacția Președinției
ACTUALIZARE (11:49) Președinția a venit cu o reacție după ce deputații din opoziției au inițiat procedura de suspendare din funcție a Maiei Sandu. Instituția transmite că șefa statului își va continua mandatul încredințat de cetățeni.
„Președinta Maia Sandu a obținut încrederea a peste 930.000 de cetățeni pentru a menține pacea și securitatea în Republica Moldova și a asigura direcția europeană de dezvoltare. Președinta Maia Sandu își va continua mandatul încredințat de cetățeni, inclusiv pentru a proteja ordinea constituțională, democrația și libertatea tuturor”, se arată în comentariul Președinției.
ȘTIREA INIȚIALĂ (10:21) Opoziția parlamentară inițiază procedura de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. Un proiect în acest sens, semnat de 46 de deputați, a fost înregistrat marți, 29 septembrie, la Secretariatul Parlamentului, a anunțat liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu.
Politicianul a menționat că opoziția îi impută șefei statului mai multe presupuse încălcări grave ale Constituției și legislației. Printre acestea se numără ingerințe în activitatea celorlalte puteri ale statului, încălcarea obligației de neutralitate politică, afectarea unor drepturi și libertăți fundamentale și exercitarea necorespunzătoare a unor atribuții prezidențiale.
Liderul PDCM susține că Maia Sandu și-ar fi depășit atribuțiile în raport cu Parlamentul, Guvernul, sistemul judecătoresc și Procuratura. Autorii documentului invocă și implicarea șefei statului în susținerea PAS în campaniile electorale, precum și declarațiile acesteia la adresa unor oponenți politici.
O altă acuzație se referă la politica promovată în raport cu integrarea europeană și regiunea transnistreană. Opoziția susține că anumite declarații și acțiuni ale președintei ar fi afectat principiile suveranității, independenței și integrității teritoriale a R. Moldova.
Ion Chicu a adăugat că în document sunt invocate și situații legate de cetățenie, sancțiuni internaționale, grațieri și premiile în bani primite de Maia Sandu din partea unor organizații din străinătate. Opoziția consideră că, luate împreună, acțiunile descrise ar reprezenta „fapte grave” care ar permite aplicarea articolului 89 din Constituție.
„În aceste condiții, 46 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova au semnat proiectul cu privire la inițierea procedurii de suspendare a președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu”, a precizat Ion Chicu.
Potrivit acestuia, proiectul a fost înregistrat în Secretariatul Parlamentului, urmând ca Biroul permanent să stabilească data la care va fi examinat în ședința plenară.
Ce prevede Constituția
Articolul 89 din Constituție stabilește că președintele R. Moldova poate fi suspendat de Parlament în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției. Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați, adică minimum 34 din cei 101 parlamentari. Cele 46 de semnături anunțate de Chicu sunt suficiente pentru inițierea procedurii, însă nu și pentru suspendarea efectivă a șefei statului.
Pentru ca Maia Sandu să fie suspendată este nevoie de votul a două treimi dintre deputați, adică cel puțin 68 de voturi. Șefa statului trebuie informată despre propunere și are dreptul să ofere Parlamentului explicații cu privire la acuzațiile care îi sunt aduse. Dacă suspendarea este aprobată, Constituția prevede organizarea unui referendum pentru demiterea președintelui.

Demersul anunțat marți continuă o inițiativă lansată de Ion Chicu în această vară. Pe 20 iulie, liderul PDCM anunțase elaborarea unui proiect privind suspendarea Maiei Sandu și spunea atunci că documentul urma să fie discutat cu celelalte formațiuni de opoziție pentru a obține sprijinul necesar. La începutul lunii august, Maia Sandu a comentat demersul inițiat de Ion Chicu și a respins acuzațiile privind subminarea independenței și integrității teritoriale a țării. Șefa statului susținea atunci că acțiunile întreprinse în timpul mandatului său au urmărit, dimpotrivă, consolidarea independenței R. Moldova, inclusiv în domeniul energetic și al apărării.
