Mitropolia Basarabiei solicită un demers legislativ pentru recunoașterea victimelor represiunilor sovietice
Mitropolitul Basarabiei, Antonie, i-a propus președintelui Parlamentului, Igor Grosu, inițierea unui demers legislativ prin care Mitropolia Basarabiei și preoții săi să fie recunoscuți drept victime ale represiunilor sovietice. De asemenea, a cerut recuperarea bunurilor confiscate în perioada sovietică și instituirea unei zile naționale de comemorare a persoanelor persecutate pentru credința lor.
„Înaltpreasfinția Sa a propus și instituirea unei zile naționale de comemorare a victimelor represiunii religioase, care să ofere un cadru de reculegere, cunoaștere și cinstire a celor persecutați pentru credință. Un asemenea demers ar contribui la recuperarea unei dimensiuni esențiale a trecutului, păstrate adesea doar în amintirile urmașilor și în documentele de arhivă”, se arată într-un comunicat al Mitropoliei Basarabiei.
Totodată, fața bisericească a mai propus și instalarea unor plăci comemorative sau ridicarea unor monumente în memoria preoților care au fost deportați, închiși sau uciși de regimul sovietic. Potrivit Mitropoliei Basarabiei, aceste inițiative ar contribui la păstrarea memoriei victimelor represiunilor religioase și la transmiterea istoriei către generațiile tinere.
În cadrul întrevederii, Mitropolitul Basarabiei i-a solicitat lui Igor Grosu să sprijine, prin mediere, crearea unui cadru de dialog între Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei, în vederea depășirii tensiunilor dintre cele două structuri religioase. Potrivit comunicatului Mitropoliei Basarabiei, președintele Parlamentului a primit favorabil propunerea și și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la apropierea părților.
Într-o postare pe Facebook, Igor Grosu, nu a confirmat și nici nu a infirmat această informație, însă a menționat că cetățenii își doresc „o societate unită, în care valorile creștine, respectul reciproc și aspirația spre o viață mai bună să ne apropie și să nu ne despartă”
„Am discutat despre păstrarea patrimoniului cultural și rolul credinței în societate. Un subiect aparte l-a constituit noua lege privind victimele represiunilor politice, dar și folosirea cu rea-voință a credinței oamenilor în interese politice și geopolitice. Am convenit să avem o comunicare cât mai activă, în mod deosebit în parcursul nostru de integrare europeană. Asta înseamnă nu doar respectarea libertății religioase și a valorilor creștine, dar și protejarea demnității umane și a dreptului fiecăruia de a-și trăi credința în pace și liniște”, se mai arată în postarea lui Grosu.
Întrevederea a avut loc la sediul Parlamentului Republicii Moldova, miercuri, 21 octombrie.

