luni, 17 august, 2026
  • USD
  • EUR
Maia Sandu: Rusia își dorește să controleze puterea de la Chișinău
Foto: captură video/ Radio Moldova

Maia Sandu: Rusia își dorește să controleze puterea de la Chișinău

Rusia își dorește să preia controlul asupra puterii de la Chișinău, iar Republica Moldova rămâne o țintă pentru Moscova, susține președinta Maia Sandu. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, în contextul unei investigații publicate recent de The New York Times despre presupusele planuri ale Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova.

În opinia șefei statului, preluarea controlului asupra puterii de la Chișinău ar însemna subordonarea deciziilor Republicii Moldova intereselor Kremlinului.

„În momentul în care controlezi puterea, înseamnă că ai subordonat Republica Moldova intereselor Kremlinului”, a spus Maia Sandu.

Președinta a mai afirmat că interesul Moscovei față de Republica Moldova este legat, în primul rând, de poziționarea geografică a țării și de războiul din Ucraina.

„Noi suntem interesanți pentru Rusia din perspectiva războiului în Ucraina, în primul rând pentru că Rusia ar vrea să lovească Ucraina și din partea noastră, de pe hotarul nostru, și în același timp ar fi un cap de pod către Uniunea Europeană (...). E clar că Federația Rusă își dorește să controleze puterea de la Chișinău, nu pentru că suntem o țară mare și  avem metale rare  sau pământuri rare,  ci pentru că suntem poziționați geografic convenient pentru Rusia se amestecă peste to, pentru Rusia ca să complice situația în Ucraina  și ca să dă uneze statelor europeni (...). ”, a adăugat președinta.

Maia Sandu a mai spus că după reducerea dependenței economice și energetice față de Rusia, Moscova încearcă să folosească metode mai sofisticate de influență, inclusiv manipularea informațională și amestecul în procesele electorale.

„Ce face Rusia când nu are aceste pârghii directe pe care le avea în trecut? Face lucruri mai sofisticate, în primul rând prin manipulare informațională”, potrivit șefei statului.

Totodată, Maia Sandu a spus că Republica Moldova și-a redus semnificativ dependența de piața rusă. Potrivit ei, ponderea comerțului cu Rusia a ajuns la aproximativ 2-3%, iar dependența de remitențele provenite din această țară s-a redus considerabil. Maia Sandu afirmă că și dependența energetică a fost eliminată prin diversificarea surselor de aprovizionare.

„Am reușit în ultimii ani să reducem și chiar pot să spun să eliminăm dependența de sectorul energetic. Aceasta cred că a fost cea mai serioasă dependență, pentru că de fiecare dată când Kremlinului nu îi plăcea ce se întâmplă la Chișinău, închidea robinetul la gaze naturale și țara rămânea pe întuneric”, a continuat președinta.

În același timp, lidera de la Chișinău consideră că autoritățile trebuie să rămână vigilente, în condițiile în care, potrivit ei, Rusia continuă să încerce să influențeze procese politice din alte state și să testeze capacitatea de apărare a țărilor din regiune.

Amintim că pe 14 august, recent, o investigație a jurnaliștilor de la The New York Times, susține că Rusia folosește Republica Moldova ca teren de testare pentru metode de război hibrid, în încercarea de a influența politica internă și de a frâna parcursul european al țării. Potrivit publicației, campania ar include finanțarea unor rețele de influență, mită electorală, dezinformare, atacuri cibernetice și instruirea unor cetățeni moldoveni în tabere din afara țării.

Jurnaliștii americani citează oficiali europeni din serviciile de informații și afirmă că, în septembrie 2024, aproximativ 15 milioane de dolari ar fi fost transferați prin intermediul Promsviazbank pentru influențarea alegătorilor în contextul referendumului constituțional privind integrarea europeană și al alegerilor prezidențiale.

Investigația mai menționează presupusa implicare a unor preoți moldoveni care ar fi călătorit în Rusia și ar fi primit bani sau carduri bancare pentru a promova mesaje favorabile Kremlinului. Totodată, publicația relatează despre tabere din Rusia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, unde cetățeni moldoveni ar fi fost instruiți pentru acțiuni violente.

Autorii susțin că metodele utilizate în Republica Moldova ar putea fi aplicate ulterior și în alte state europene.