Republica Moldova ar putea beneficia de noi tranșe de finanțare europeană, însă accesul la bani va depinde de îndeplinirea unui număr mai mare de reforme și de consolidarea instituțiilor statului. Până în decembrie, autoritățile trebuie să realizeze 40 de pași pentru a putea accesa următoarea tranșă din Planul de creștere pentru Moldova, în valoare totală de un miliard de euro. Declarațiile au fost făcute de ambasadoarea UE la Chișinău, Ivona Piorko, în cadrul emisiunii „Noi și Europa. Calea spre Aderare”, de la Radio Moldova.

Potrivit diplomatei, următoarea etapă de finanțare va fi mai complicată, deoarece presupune îndeplinirea unui număr mai mare de condiții.

„Următoarea, va fi mai complicată, fiindcă este vorba de 40 de pași până în decembrie, deci sunt și reforme duble și banii vor fi duble. Și toate acestea sunt monitorizate prin intermediul Comitetului de Monitorizare, în ceea ce privește cum sunt cheltuiți. Acești bani, desigur, sunt oferiți bugetului și este responsabilitatea Guvernului să cheltuie acești bani înțelept, dar noi ne asigurăm că cel puțin 25% din acești bani sunt cheltuiți pentru investiții. Și acest lucru noi îl monitorizăm și discutăm împreună cu Guvernul. Investiții în termeni de reabilitare a drumurilor, școli, eficiență energetică, etc. Fiindcă asta este de ce au nevoie țara dumneavoastră cel mai mult, anume investiții”, a mai precizat Ivona Piorko.

Moldova negociază aderarea la UE pe 24 de capitole

Pe lângă condițiile legate de finanțare, Republica Moldova înregistrează progrese și în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În prezent, țara negociază oficial aderarea pe 24 dintre cele 33 de capitole, după ce, în ultimele patru-cinci luni, au fost deschise patru dintre cele șase clustere de negociere.

Două dintre clusterele deschise vizează piața internă, respectiv competitivitatea și creșterea incluzivă. Acestea cuprind 17 capitole de negociere, care se referă la domenii precum economia, mediul de afaceri, piața muncii și educația.

Ivona Piorko a apreciat ritmul în care avansează Republica Moldova și a menționat că Uniunea Europeană își dorește deschiderea cât mai curând a celor două clustere rămase.

„Uniunea Europeană ia tot mai mult în serios procesul de extindere, ea se pregătește pe sine. Noi am discutat de mai mult timp că țările candidate trebuie să se pregătească, dar noi, ca Uniunea Europeană, la fel trebuie să ne pregătim (...) Este vorba de experiența Uniunii Europeane în anii recenti și noi vrem să ne asigurăm că chiar și după mai mulți ani după extindere nu vor fi încălcări grave ale democrației și ale cooperării. De bună credință o țară ca Moldova, care cu siguranță este un lider în această privință, care are o experiență foarte bună în această privință, nu are de ce să se teamă. Din contra, eu cred că extinderea o va face pe Uniunea Europeană și mai puternică și mai eficientă”, a declarat ambasadoarea.

Prețurile la energie și pregătirile pentru sezonul rece se numără, de asemenea, printre subiectele urmărite de Uniunea Europeană. Ivona Piorko a declarat că Bruxellesul monitorizează evoluțiile din Republica Moldova și va examina situația energetică.

„Noi toți suntem într-aceeași barcă, din păcate. Prețurile la resursele energetice, prețurile acestea în creștere, datorită mai multor situații, datorită volatilității internaționale, toate acestea afectează și cetățenii europene, aproximativ 47 de milioane de oameni, dar aici, cred că lumea simte mai mult acest lucru.Uniunea Europeană întotdeauna a ajutat în acest domeniu, cred că între 2021-2023, noi am oferit suport bugetar de aproximativ 240 de milioane, după aceea am avut în 2025 măsurile de urgență și după aceea programul de reziliență și independență de 250 de milioane”, a specificat ea.

Diplomata a amintit sprijinul acordat anterior de UE, inclusiv aproximativ 240 de milioane de euro sub formă de sprijin bugetar în perioada 2021-2023, măsurile de urgență din 2025 și programul de reziliență și independență energetică, în valoare de 250 de milioane de euro.

Subiectul a fost abordat și în cadrul Consiliului de Asociere, unde reprezentanții autorităților de la Chișinău au discutat situația energetică împreună cu oficialii europeni.

Reintegrarea regiunii transnistrene nu ar trebui să blocheze aderarea

La aceeași emisiune, ambasadoarea UE a declarat că reintegrarea regiunii transnistrene nu va constitui un obstacol pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Eu trebuie să spun că integrarea economică are loc deja într-o anumită măsură, fiindcă, de exemplu, comerțul de pe malul stâng se face în proporție foarte mare deja cu Uniunea Europeană. Deci noi susținem aceste eforturi. La fel, avem măsuri de promovare a încrederii. Noi așa le numim, avem acest program de promovare a încrederii pe ambele maluri. Recent am avut ocazie să vizitez satele de pe ambele maluri, Vadul Rașcov și Rașcov, unde noi am renovat și am conservat o clopotniță foarte frumoasă, o sinagogă, biserici, locuri în care se adună comunitățile și pot să construiască această încrederi și să se reconecteze. Și aceasta este la fel important”, spus diplomata.

Ce beneficii europene pot simți cetățenii înainte de aderare

Republica Moldova se integrează treptat în anumite domenii ale Uniunii Europene, chiar înainte de a deveni stat membru cu drepturi depline. Printre beneficiile deja obținute, Ivona Piorko a menționat accesul la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), eliminarea tarifelor de roaming, participarea la programe precum Erasmus și Creative Europe, precum și accesul la piața europeană în baza Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

Potrivit estimărilor menționate în emisiune, aderarea la SEPA ar putea genera economii de aproximativ 330 de milioane de lei prin reducerea comisioanelor pentru transferurile în euro.

În perspectivă, integrarea treptată ar putea fi extinsă și în domenii precum digitalizarea, energia, apărarea și transporturile. Ambasadoarea a subliniat că stabilirea priorităților împreună cu societatea civilă, mediul academic și cel de afaceri ar putea ajuta Republica Moldova să beneficieze mai devreme de avantajele apropierii de UE și să-și consolideze capacitatea administrativă pentru viitoarea aderare.