Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul Strategic al Politicii Agricole pentru perioada 2022-2030, un document care redefinește modul în care vor fi acordate subvențiile și direcționate investițiile în sectorul agroalimentar în următorii cinci ani. Este o schimbare de abordare care mută accentul de la sprijinul anual, adesea fragmentat, la o planificare multianuală, cu obiective clare, criterii de performanță și evaluare constantă a rezultatelor.

Documentul prevede o creștere treptată a finanțării sectorului agricol, de la 2,3 miliarde de lei în 2026 până la 5,3 miliarde de lei în 2030, ceea ce ridică bugetul cumulat la 18,9 miliarde de lei. Autoritățile susțin că această evoluție nu înseamnă doar mai mulți bani, ci și o disciplinare mai strictă a modului în care sunt investiți. În centrul noii politici se află ideea că sprijinul public trebuie să genereze rezultate măsurabile, nu doar să acopere necesități punctuale.

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a explicat că fermierii au nevoie în egală măsură de finanțare și predictibilitate, subliniind că noul program oferă o viziune pe termen lung asupra dezvoltării agriculturii. Accentul va fi pus pe investiții capabile să transforme structural sectorul, de la modernizarea fermelor și extinderea sistemelor de irigații până la dezvoltarea procesării locale și adoptarea tehnologiilor eficiente, adaptate schimbărilor climatice.

O noutate importantă a programului este introducerea unei evaluări complexe a proiectelor înainte de acordarea finanțării. În practică, acest lucru înseamnă că nu toate cererile vor fi tratate automat, ci vor fi selectate în funcție de impactul economic, eficiență și contribuția la obiectivele strategice ale politicii agricole. Se dorește astfel o utilizare mai riguroasă a banilor publici și evitarea investițiilor cu impact redus.

Sprijinul financiar este structurat în trei mari direcții. Prima vizează plățile directe cuplate, adică subvenții legate direct de producție sau de efectivele de animale. Acestea acoperă o gamă largă de sectoare, de la producerea semințelor pentru culturi cerealiere, oleaginoase, leguminoase sau furajere, până la sfecla de zahăr, legume în câmp deschis sau protejat, precum și producția de lapte și carne pentru bovine, ovine, caprine, porcine, pasăre și iepure. Sunt incluse și sprijinuri pentru tineretul animal, cabaline și plante furajere, cu scopul de a menține viabilitatea sectoarelor considerate esențiale pentru securitatea alimentară.

A doua categorie este reprezentată de intervențiile sectoriale, care vizează domenii unde este necesară o intervenție mai țintită de-a lungul lanțului de producție. Un rol important îl are sectorul vitivinicol, unde se urmărește creșterea competitivității și adaptarea producției la cererea pieței. În aceeași categorie intră apicultura, promovarea schemelor de calitate, precum și tehnologii adaptate la schimbările climatice, cu accent pe eficiență și sustenabilitate.

Cea mai amplă componentă rămâne însă dezvoltarea rurală, unde sunt incluse investiții în modernizarea fermelor vegetale și zootehnice, sisteme de irigații, procesare, depozitare și condiționare a produselor agroalimentare, dar și sprijin pentru agricultura ecologică. Programul mai prevede facilitarea accesului la credite, plata primelor de asigurare, susținerea tinerilor fermieri și a fermelor de familie, diversificarea activităților economice în mediul rural și consolidarea infrastructurii agricole. De asemenea, sunt vizate cooperarea între producători, inovarea, programele LEADER și transferul de cunoștințe.

Un element nou îl constituie integrarea Sistemului de cunoștințe și inovare în agricultură, cunoscut sub acronimul AKIS, care va funcționa ca o rețea de consiliere și sprijin practic pentru fermieri. Acesta va acoperi atât aspecte economice și tehnologice, cât și de mediu, de la utilizarea eficientă a apei și solului până la managementul nutrienților și adaptarea fermelor la schimbările climatice. Practic, fermierii vor avea acces mai structurat la expertiză și consultanță aplicată.

Programul introduce și un mecanism de monitorizare bazat pe indicatori de realizare, rezultat și impact, ceea ce înseamnă că fiecare intervenție va fi evaluată anual. În funcție de performanțe, vor putea fi ajustate prioritățile și alocările bugetare, ceea ce adaugă o componentă de control mai strict asupra eficienței cheltuirii banilor publici.

Finanțarea va fi asigurată prin Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, aprobat anual prin legea bugetului de stat, cu posibilitatea atragerii de resurse suplimentare de la partenerii de dezvoltare. În ultimii ani, fondul a înregistrat o creștere constantă, iar numărul solicitărilor de subvenții aproape s-a dublat, semn al presiunii tot mai mari asupra sectorului.