În depozitul de muniții din localitatea Cobasna, raionul Rîbnița, s-ar mai afla circa 14.000 de tone de armament. Din această cantitate, aproximativ 2.800 de tone ar reprezenta masa netă de exploziv. Restul stocului ar fi constituit din carcase, ambalaje metalice, componente inerte și muniții de simulare, care nu pot fi detonate. Datele se regăsesc într-un raport realizat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția Informații Militare (AIM) a Ministerului Apărării, prezentat astăzi de directorii celor două instituții.

Directorul SIS, Radu Musteața, a declarat că experții au lucrat la această analiză timp de trei-patru luni și că documentul a fost publicat odată ce a fost gata în totalitate. Raportul a fost realizat în baza informațiilor acumulate pe parcursul mai multor ani din rapoartele oficiale ale misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), imaginile din satelit, sursele deschise, dar și din surse secrete umane și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice.

„S-a făcut un efort comun de comparare a datelor și confirmare a acestora, iar ulterior echipele de analiști din ambele instituții au stat împreună și au lucrat”, a explicat Musteața.

Potrivit raportului, stocurile de muniții de la Cobasna sunt repartizate în 42 de depozite distincte, de trei tipuri - de suprafață, semi-îngropate și subterane. Acestea sunt dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, la distanțe de aproximativ 80-200 de metri una față de alta.

„Această dispersare, separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit. Prin urmare, scenariul realist al unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. (...) Probabil ar fi un fenomen de detonare succesivă, incendii și explozii localizate, pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului”, a precizat directorul AIM, Radu Cișleanu, invocând precedente similare produse în Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă.

Simulările AIM și SIS indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ doi kilometri de la epicentru. Distanța este comparabilă cu cea dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate, satul Andreieni.

„Cu alte cuvinte, riscul asociat depozitului de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate, însă trebuie evaluat pe baza criteriilor și caracteristicelor reale ale stocurilor și ale infrastructurii, nu prin scenarii care presupun detonarea instantanee și simultană a întregii cantități de muniții”, a adăugat Cișleanu.

Concomitent, raportul contrazice concluziile unui studiu realizat în anul 2005 de un grup de cercetători ai Academiei de Științe a Moldovei, care relevau că o eventuală explozie simultană a tuturor munițiilor de la Cobasna ar fi comparabilă ca forță cu explozia bombei nucleare aruncate la Hiroshima, în august 1945, și ar putea provoca un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter.

„Raportul nostru arată clar de această afirmație este falsă. Ea (afirmația - n.red.) confundă masa totală a munițiilor depozitate cu cantitatea reală de explozibil activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15 tone de TNT, de circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă la Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de zece tone fiecare, să detoneze fiecare în același loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna, având în vedere ce și în ce cantitate este păstrat acolo.

(...) Cobasna a fost, timp de peste 20 de ani, un instrument de presiune folosit împotriva R. Moldova. Răspunsul nostru nu este să ignorăm riscul, dar să-l explicăm corect, cu argumente verificabile”, a conchis Alexandru Musteața.

Raportul a fost publicat la o zi după publicarea unui interviu în care jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon a declarat că depozitul de la Cobasna este aproape gol și că în regiunea transnistreană au rămas puțini reprezentanți ai contingentului Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR).

*GOTR își are originea în fosta Armată a 14-a a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), este dislocat ilegal în regiunea transnistreană și păzește depozitul de la Cobasna.

Despre depozitul de la Cobasna

Depozitul de la Cobasna, considerat cândva unul dintre cele mai mari din Europa de Est, a fost creat în anii 1940. Cea mai mare parte a munițiilor a fost stocată aici după retragerea trupelor URSS din fosta Republică Democrată Germană, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist.

În prezent, depozitul de la Cobasna este accesibil doar autorităților ruse, GOTR și pretinsei administrații din stânga Nistrului.

Invazia Rusiei în Ucraina a amplificat preocupările privind securitatea depozitului. La 27 aprilie 2022, așa-zisul minister de interne de la Tiraspol a susținut că mai multe drone ar fi fost observate deasupra satului Cobasna și că din direcția Ucrainei s-ar fi tras focuri de armă spre localitate. Informația însă nu a fost confirmată de autoritățile de la Chișinău, reprezentantul R. Moldova în Comisia Unificată de Control precizând că focurile au fost auzite la frontiera cu Ucraina, nu în Cobasna.

În ianuarie 2025, prim-ministrul R. Moldova de atunci, Dorin Recean, a declarat că la Cobasna ar fi fost depozitate 20.000 de tone de muniții, iar 6.000 de tone dintre acestea ar mai fi fost utilizabile.