Republica Moldova este analizată de Fondul Monetar Internațional (FMI) alături de statele din Balcanii de Vest în noul studiu privind efectele economice ale extinderii Uniunii Europene. Ucraina este tratată separat, în condițiile în care dimensiunea economiei sale și războiul în desfășurare creează particularități diferite.

Studiul FMI arată că aderarea la UE ar putea majora cu aproximativ 30-35% PIB-ul pe cap de locuitor al țărilor candidate, în decurs de un deceniu, dacă sunt realizate reformele necesare.

Studiul „Bridging Borders: Making the Most of EU Accession” a fost prezentat pe 8 septembrie, la Bruxelles, de directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, în cadrul unui eveniment organizat de Centre for European Policy Studies. Documentul analizează în special statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova, pe care FMI le consideră comparabile din anumite puncte de vedere economice.

Kristalina Georgieva a precizat că Fondul recunoaște în același timp importanța colaborării cu celelalte state care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv Ucraina.

„Astăzi lansăm un nou studiu care se concentrează în mod special pe Balcanii de Vest și Moldova, țări candidate care împărtășesc anumite caracteristici economice. În același timp, recunoaștem importanța continuării colaborării cu alte țări care doresc să adere, inclusiv Ucraina”, a declarat Georgieva.

Potrivit raportului, aderarea la Uniunea Europeană ar putea aduce beneficii economice importante pentru țările candidate. În condițiile potrivite, PIB-ul pe cap de locuitor ar putea crește cu aproximativ o treime în decurs de zece ani.

FMI identifică trei factori principali care ar putea accelera această convergență: reformele interne aliniate la legislația europeană, accesul mai profund la piața unică a UE și utilizarea eficientă a fondurilor europene. Potrivit analizei, creșterea productivității ar genera aproximativ două treimi din câștigurile de venit rezultate în urma aderării.

Georgieva a subliniat că avantajele aderării nu apar automat, ci depind de calitatea reformelor și de capacitatea statelor candidate de a utiliza oportunitățile oferite de piața europeană și de fondurile UE.

„Productivitatea nu vine în mod automat odată cu aderarea la UE. Ea trebuie câștigată”, a spus directoarea generală a FMI.

În cazul Republicii Moldova, analiza FMI vine în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și al reformelor pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le implementeze pentru alinierea la acquis-ul comunitar.

FMI subliniază că o guvernanță mai bună și instituții mai eficiente pot reduce incertitudinea, stimula investițiile și crește eficiența cheltuielilor publice. Aceste elemente sunt considerate esențiale pentru ca statele candidate să beneficieze pe deplin de integrarea europeană.

Raportul mai arată că extinderea UE nu ar aduce beneficii doar noilor membri. Potrivit FMI, și statele care fac deja parte din Uniune ar putea câștiga prin extinderea piețelor, investiții și integrarea mai profundă a pieței unice.

FMI și-a publicat studiul la 8 septembrie, iar documentul are 58 de pagini. „Bridging Borders: Making the Most of EU Accession” este un document al Departamentului FMI și nu reprezintă în sine o evaluare oficială a poziției fiecărei țări în clasamentul negocierilor de aderare.

Ungaria blochează din nou avansarea negocierilor de aderare pentru Ucraina

Ungaria continuă să blocheze avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina, iar această poziție afectează și parcursul european al Republicii Moldova. Grupul de lucru pentru extindere al Consiliului UE (COELA) nu a reușit nici marți, 8 septembrie, să aprobe rezultatele examinării grupurilor de capitole de negociere 2 și

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md