Informațiile despre o presupusă fabrică secretă de drone în Republica Moldova au fost distribuite printr-o rețea de 13 conturi de Telegram, care au publicat 21 de mesaje în doar două zile. Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom) informează că rapiditatea cu care s-a răspândit această narațiune și implicarea mai multor conturi indică o posibilă acțiune coordonată de dezinformare.

Într-o analiză publicată marți, 20 octombrie, StratCom explică modul în care au circulat afirmațiile despre o presupusă fabrică de drone care ar fi construită în secret de autoritățile Republicii Moldova. Potrivit instituției, în zilele de 16 și 17 octombrie, informația a fost promovată fără prezentarea unor dovezi, inițial sub forma unei întrebări.

„Narațiunea a fost lansată sub forma unei întrebări – o formulă care le permite autorilor să evite responsabilitatea”, precizează StratCom.

În scurt timp, 13 conturi de Telegram au publicat 21 de mesaje pe acest subiect. Patru dintre conturi aparțin Sputnik Moldova, iar celelalte sunt descrise de StratCom drept asociate acestora.

Instituția atrage atenția și asupra faptului că, la aproximativ trei ore distanță, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a descris Republica Moldova drept un „poligon de testare occidental anti-rus”.

Potrivit Centrului, informațiile despre presupusa fabrică au apărut într-o perioadă în care încălcările spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone deveniseră un subiect intens discutat. În perioada 10-16 octombrie au fost înregistrate șapte incidente aeriene, în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei.

StratCom consideră că narațiunea despre fabrica secretă încearcă să creeze confuzie între informațiile neconfirmate și incidentele reale cu drone. Instituția susține că mesajele răspândite pe Telegram contribuie la promovarea ideii privind presupusa „militarizare a Republicii Moldova”, prezentă în comunicarea propagandistică rusă. Totodată, calificarea incidentelor cu drone drept „isterie” ar putea, potrivit StratCom, să reducă încrederea publicului în avertismentele oficiale privind securitatea spațiului aerian.

„Intervalul scurt dintre primele mesaje și amplificarea masivă, numărul de conturi implicate și viteza de propagare indică mai curând o amplificare coordonată decât o reacție spontană”, se arată în analiza instituției.

Menționăm că, pe 16 octombrie, primarul capitalei, Ion Ceban, a cerut explicații despre o presupusă fabrică de drone care ar urma să fie construită la Chișinău. Edilul a susținut că ar exista deja un amplasament pregătit și că lucrările ar fi început, fără să prezinte dovezi care să confirme aceste afirmații. Guvernul a respins informațiile, precizând că nu examinează în prezent posibilitatea amplasării unor fabrici cu destinație militară pe teritoriul Republicii Moldova. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dumitru Ciorici, a explicat că asemenea investiții ar putea fi realizate doar după modificarea cadrului legal.

Discuția despre producerea dronelor a apărut și după declarațiile președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a anunțat, pe 9 octombrie, intenția autorităților de a modifica legislația pentru a permite producerea în țară a unor echipamente și tehnologii destinate apărării, inclusiv drone.

Ziar.md amintește că în perioada 10-16 octombrie, autoritățile au raportat șapte incidente care au implicat drone sau alte aparate de zbor. Pe 10 octombrie, o dronă care conținea explozibil s-a prăbușit într-o pădure din apropierea satului Geamăna, raionul Anenii Noi. Ulterior, în noaptea de 15 spre 16 octombrie și în dimineața zilei de 16 octombrie, mai multe drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Una dintre acestea a intrat de două ori în spațiul aerian național. Tot pe 16 octombrie, Armata Națională a semnalat un posibil zbor neautorizat în apropierea satului Sobari, raionul Soroca.

Ministerul Apărării a comunicat că incidentele au avut loc pe fondul atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei.