Doar aproximativ o treime dintre persoanele infectate cu hepatita C din Republica Moldova știu că au această infecție. În același timp, continuă să fie depistate persoane cu HIV abia în stadii avansate ale bolii. Sunt două dintre problemele pe care autoritățile vor să le reducă printr-un nou program național, aprobat miercuri, 2 septembrie, de Guvern.

Programul național de răspuns la HIV, infecții cu transmitere sexuală și hepatite virale B, C și D va fi aplicat în perioada 2026-2030 și vine cu o schimbare importantă pentru pacienți: o parte mai mare dintre serviciile de diagnostic și tratament ar urma să fie disponibile în raioane și regiuni, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să vină de fiecare dată la Chișinău.

„Prin acest program vrem, în esență, trei rezultate: să depistăm mai devreme, să tratăm mai aproape de domiciliul pacientului și să prevenim complicațiile și decesele care pot fi evitate”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.

Datele prezentate de autorități arată că problema diagnosticării tardive rămâne actuală. În 2024, în Republica Moldova au fost raportate 880 de cazuri noi de infecție HIV, iar numărul total al cazurilor înregistrate de-a lungul timpului a ajuns la 17.914. Deși în ultimii trei ani incidența s-a stabilizat, o parte dintre pacienți află că sunt infectați atunci când boala este deja într-un stadiu avansat.

Situația este complicată și în cazul hepatitelor. La sfârșitul anului 2024, numai pe malul drept al Nistrului se aflau în evidență peste 76.000 de persoane cu hepatită cronică și peste 9.000 de persoane cu ciroză hepatică. În cazul hepatitei C, estimările arată că aproximativ două din trei persoane infectate nu își cunosc statutul.

Până în 2030, autoritățile își propun ca cel puțin 95% dintre cazurile estimate de HIV, infecții cu transmitere sexuală și hepatite virale B, C și D să fie depistate. O țintă similară este stabilită pentru tratament: cel puțin 95% dintre persoanele diagnosticate ar trebui să aibă acces la terapia necesară.

Pentru atingerea acestor obiective, serviciile vor fi extinse la nivel raional și regional. Investigațiile și tratamentele care pot fi oferite local vor fi disponibile mai aproape de domiciliul pacientului, reducând dependența de instituțiile medicale din Capitală. Măsura ar urma să fie importantă în special pentru persoanele care au nevoie de monitorizare sau tratament pe termen lung.

O altă schimbare este reunirea programelor pentru HIV, ITS și hepatite virale într-un singur cadru național. Va fi creat și un sistem integrat de evidență și monitorizare, prin care autoritățile vor putea urmări mai exact cazurile diagnosticate, accesul pacienților la servicii și continuitatea tratamentului.

Pentru următorii cinci ani sunt estimate cheltuieli de 941,4 milioane de lei. Banii vor proveni din bugetul de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, asistență externă, dar și din resursele administrației locale din regiunea transnistreană.

Studiu OMS: Persoanele trăiesc cu HIV fără să știe, sunt diagnosticate prea târziu

Depistarea precoce a Virusul Imunodeficienței Umane Dobândite (HIV) rămâne o provocare în Europa, unde mai mult de jumătate dintre cazurile raportate în 2024 au fost diagnosticate prea târziu. Acest lucru reduce semnificativ șansele unui tratament eficient și pune în pericol obiectivul de eliminare a Sindromului Imunodeficienței Dobândite (SIDA) până în

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Cristina Bumbu-Danuța

Peste 51.000 de moldoveni trăiesc cu hepatite virale cronice. Boala este adesea descoperită prea târziu

Peste 51 de mii de persoane din Republica Moldova sunt diagnosticate cu hepatite virale cronice, iar alte aproape 4.700 se află în evidența medicilor cu ciroză hepatică de etiologie virală. Datele au fost prezentate de autoritățile din sănătate cu ocazia Zilei mondiale a hepatitei, marcată anual pe 28 iulie.

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari