Deficitul bugetului de stat va ajunge la aproximativ 23 de miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB, după rectificarea bugetară aprobată de Guvern. Executivul majorează o serie de cheltuieli, inclusiv transferurile sociale, finanțarea proiectelor locale și Fondul Rutier, dar taie aproape un miliard de lei din cheltuielile pentru proiectele finanțate din surse externe. Premierul Vasile Tofan admite că situația finanțelor publice este complicată și spune că revenirea deficitului spre 3% din PIB trebuie să devină una dintre prioritățile Guvernului.

„Nu vreau să îndulcesc lucrurile, pentru că bugetar lucrurile arată complicat. Vom mări deficitul bugetar până la 23 de miliarde de lei, circa 5,95% din PIB, sub 6%, dar evident că ținta pe care trebuie să o avem ca Guvern este să aducem acest deficit până la 3% din PIB, care ar fi un nivel sustenabil”, a declarat premierul.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a prezentat cifrele care stau la baza rectificării. Potrivit acesteia, după modificări, veniturile bugetului de stat vor constitui 80,27 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor ajunge la 103,35 miliarde de lei.

„Astfel, veniturile bugetare vor constitui 80,27 miliarde de lei, cheltuielile vor totaliza 103,35 miliarde de lei, iar deficitul bugetar va constitui 5,95% din PIB, circa 23 de miliarde de lei”, a declarat Victoria Belous.

Rectificarea presupune atât suplimentarea unor alocări, cât și reducerea altora. Una dintre cele mai mari modificări vizează transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat, care sunt majorate până la 1,6 miliarde de lei. Din această sumă, 550 de milioane de lei sunt prevăzute pentru acordarea compensațiilor la energie sub formă de plată monetară.

O altă alocare importantă este destinată infrastructurii locale. Guvernul propune suplimentarea cu aproximativ un miliard de lei a Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, bani necesari pentru finalizarea proiectelor aflate în desfășurare în localități.

„Una dintre cele mai importante măsuri vizează alocarea mijloacelor financiare pentru dezvoltarea infrastructurii în localitățile rurale. Astfel, propunem completarea Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală cu circa un miliard de lei pentru finalizarea proiectelor de infrastructură la nivel local”, a explicat ministra Finanțelor.

Fondul Rutier va primi, la rândul său, 300 de milioane de lei suplimentar. Premierul a precizat că această majorare este necesară deoarece în fond există un deficit de resurse.

Totodată, în buget sunt prevăzute 560 de milioane de lei pentru plata unică acordată anumitor categorii de angajați din sectorul public.

În paralel cu aceste majorări, Ministerul Finanțelor propune și reduceri. Aproximativ 959 de milioane de lei vor fi tăiate din cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe.

Victoria Belous a explicat că ajustarea are la bază estimările actualizate privind ritmul în care vor fi debursate fondurile de către partenerii de dezvoltare și modul în care sunt executate proiectele.

„Se propune ajustarea cheltuielilor proiectelor finanțate din surse externe spre diminuare cu circa 959 de milioane de lei, reieșind din estimarea debursării mijloacelor financiare din partea partenerilor de dezvoltare și nemijlocit a prestării serviciilor pentru aceste proiecte”, a precizat ministra.

Rectificarea modifică și prognoza veniturilor. Ministerul Finanțelor estimează că statul va încasa cu 600 de milioane de lei mai mult din TVA, iar veniturile din impozitul pe venit vor crește cu aproximativ 220 de milioane de lei. Alte 134 de milioane de lei sunt prognozate suplimentar din accizele încasate pe teritoriul Republicii Moldova.

În același timp, estimările sunt reduse pentru alte surse de venit.

„La partea de venituri, au fost revizuite și se propune majorarea încasărilor din taxa pe valoarea adăugată cu 600 de milioane de lei, din impozitul pe venit cu circa 220 de milioane de lei și din accizele pe teritoriul Republicii Moldova cu 134 de milioane de lei. Dar se propune concomitent și diminuarea altor încasări, vorbim de accize, taxă vamală și granturi”, a declarat Belous.

Premierul susține că nivelul actual al deficitului nu poate deveni o normalitate pentru finanțele publice. Potrivit lui, Guvernul va trebui să fie mult mai prudent atunci când va decide ce cheltuieli își asumă în 2027.

„Trebuie să fim foarte exigenți apropo de care cheltuieli aprobăm pe anul viitor și la fel de exigenți pe partea de venituri, ca să ne asigurăm că avem un buget mult mai balansat anul viitor. Ca să nu mai trebuiască să ajungem la un deficit de 5-6%, cum s-a întâmplat în acest an”, a declarat Tofan.

Presiunea asupra bugetului rămâne însă ridicată. Șeful Executivului a amintit că există solicitări financiare importante din agricultură, datorii către furnizorii care au executat lucrări de infrastructură în localități și cereri privind majorarea salariilor.

„Va trebui să fim foarte disciplinați pentru a balansa cifrele noastre ca stat. Nu putem să fim în situația în care creștem cheltuielile fără margine”, a avertizat premierul.

În aceste condiții, Tofan spune că principala confruntare bugetară din următoarele luni va fi legată de construcția bugetului pentru anul viitor.

„Marea discuție și marea luptă din această toamnă se va da pe bugetul pe 2027”, a declarat premierul.

Ținta anunțată de Executiv este ca deficitul să fie redus în timp spre 3% din PIB, nivel pe care premierul îl consideră sustenabil, după ce în 2026 acesta urmează să ajungă la 5,95% din PIB.