Piața imobiliară din Chișinău traversează o perioadă atipică, marcată de o scădere abruptă a tranzacțiilor, dar și de menținerea prețurilor la niveluri record. Vânzările de apartamente s-au redus cu 52% într-un singur an, în timp ce prețurile continuă să oscileze între 1.700 și 1.900 de euro pe metru pătrat, potrivit unei note analitice publicate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Analiza, semnată de expertul economic Stanislav Ghilețchi, director adjunct pe cercetare al IPRE, relevă că piața nu se află într-un proces de corecție clasică, ci într-un „echilibru de așteptare”.

„Piața este în echilibru de așteptare, nu în prăbușire. Vânzătorii nu sunt presați să cedeze, iar cumpărătorii nu sunt suficient de motivați să cumpere la prețul actual. Un număr mic de tranzacții setează așteptările întregii piețe”, a declarat expertul.

Datele arată că, în primul trimestru al anului 2026, în Chișinău au fost vândute doar 623 de apartamente, în condițiile în care peste 15.000 de anunțuri sunt listate simultan pe platformele imobiliare. Această discrepanță evidențiază o piață cu lichiditate scăzută, unde oferta abundentă nu reușește să genereze tranzacții.

Un element definitoriu al evoluțiilor recente este schimbarea structurii cererii. Dacă în 2023 doar 4,2% dintre tranzacții erau finanțate prin credite ipotecare, în primele luni ale lui 2026 ponderea acestora a ajuns la 60,7%.

„Această evoluție nu reflectă o extindere generală a cererii, ci mai degrabă o schimbare a structurii acesteia. Cumpărătorii cu resurse proprii au ieșit din piață, iar cererea rămasă este susținută aproape exclusiv de creditul bancar”, se arată în analiză.

După o perioadă în care, între 2022 și 2024, creșterile au fost sub nivelul inflației, piața a recuperat rapid, depășind inflația cu peste 40 de puncte procentuale la începutul anului 2026. Potrivit autorului, acest comportament reflectă o caracteristică structurală a pieței imobiliare: reacția întârziată la șocurile macroeconomice și rigiditatea în ajustările descendente.

Analiza mai evidențiază că o parte semnificativă a locuințelor scoase la vânzare nu aparține unor proprietari aflați sub presiune financiară imediată. Multe dintre imobile sunt deținute de investitori care le utilizează fie pentru revânzare ulterioară, fie pentru obținerea de venituri din chirii.

„Atâta timp cât imobilele își păstrează valoarea și pot genera venituri din chirie, decizia economică rațională este amânarea vânzării”, subliniază expertul IPRE. În consecință, proprietarii evită să vândă sub prețul de achiziție, chiar dacă condițiile de piață ar justifica ajustări.

Pe partea de ofertă, perspectivele sunt limitate de reducerea drastică a autorizațiilor de construire. Numărul acestora a scăzut de la 86 în 2024 la doar 33 în 2025, cel mai redus nivel din ultimii ani. Această evoluție restricționează dezvoltarea de proiecte noi și reduce capacitatea pieței de a răspunde cererii viitoare.

În același timp, lipsa alternativelor investiționale continuă să alimenteze interesul pentru sectorul imobiliar. În condițiile unei piețe de capital slab dezvoltate și ale unor randamente modeste la depozitele bancare, imobiliarele rămân principalul activ de refugiu pentru populație, ceea ce contribuie la menținerea prețurilor ridicate.

În acest context, IPRE propune o serie de măsuri pentru deblocarea pieței. Printre acestea se numără simplificarea procesului de autorizare în construcții, pentru a stimula oferta de locuințe, precum și dezvoltarea de noi cartiere prin investiții publice în infrastructură - drumuri, iluminat și instituții sociale.

De asemenea, expertul recomandă diversificarea alternativelor de economisire și investiții, pentru a reduce presiunea asupra pieței imobiliare.

„Atâta timp cât piața de capital rămâne subdezvoltată, iar alte instrumente financiare sunt inaccesibile majorității populației, imobiliarele vor continua să absoarbă capitalul privat ca un activ de refugiu implicit”, avertizează autorul.

Un alt aspect considerat esențial este creșterea transparenței datelor. Potrivit IPRE, informațiile privind prețurile reale de tranzacționare există deja în actele notariale înregistrate la Cadastru, însă nu sunt valorificate suficient. Publicarea periodică a acestor date, în format agregat, ar putea oferi o imagine mai fidelă a pieței și ar sprijini elaborarea politicilor publice.

În lipsa unor intervenții structurale, concluzionează analiza, piața imobiliară din Chișinău riscă să rămână blocată într-un echilibru fragil, caracterizat prin prețuri ridicate și un volum redus de tranzacții, cu efecte directe asupra accesibilității locuințelor.

Prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut cu peste 30% într-un singur an - tranzacțiile scad la un minim istoric

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o perioadă de dezechilibru fără precedent. Prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut cu peste 30% într-un singur an, atingând pragul de aproximativ 1 .900 de euro pe metru pătrat, în timp ce numărul tranzacțiilor continuă să se prăbușească, marcând cel mai scăzut nivel din

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari

Prețul apartamentelor în Chișinău continuă să crească. Un metru pătrat ajunge să coste peste 1.900 de euro

În primul trimestru al anului 2025, prețul apartamentelor în municipiul Chișinău s-a majorat cu aproape 21%, aceasta fiind cea mai mare creștere din toată istoria R. Moldova. Concluzia aparține expertului economic, Veaceslav Ioniță, care a precizat că motivele principale ale exploziei prețurilor ar fi scăderea ofertei și cererea în creștere.

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md