Curtea Constituțională examinează atribuțiile UTA Găgăuzia. Sesizările APG și Ministerului Justiției au fost conexate

Curtea Constituțională a decis să examineze în aceeași procedură sesizarea Adunării Populare a Găgăuziei (APG) și sesizarea depusă anterior de Ministerul Justiției, ambele vizând atribuțiile autorităților din autonomie. Totodată, Înalta Curte a respins solicitarea APG de a cere opinia Comisiei de la Veneția și demersul privind suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției.

Sesizarea Adunării Populare a fost depusă înainte de ședința Curții și vizează mai multe prevederi din Codul Electoral referitoare la organizarea și funcționarea autorității electorale din Găgăuzia. Printre acestea se numără utilizarea sintagmei „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”, dar și articolele care stabilesc rolul acestei instituții în organizarea alegerilor și referendumurilor.

Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională privind unele prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea cu privire la activitatea poliției și Codul Electoral. Instituția contestă normele care oferă Adunării Populare atribuții în aprobarea componenței organului electoral al regiunii, dar și în procedurile de numire a conducerii unor structuri teritoriale ale Poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției justiție din Găgăuzia.

Reprezentantul Ministerului Justiției, secretarul de stat Mihai Gheorghieș, a declarat în ședință că problema nu ține de existența unui organ electoral regional, ci de modul în care este format și controlat acesta.

„Autonomia electorală nu poate merge până la crearea unui sistem electoral paralel, independent de Codul electoral și de autoritatea electorală centrală. Noi nu contestăm alegerile regionale și nici existența unui organ electoral central, însă contestăm controlul politic asupra componenței organului electoral care organizează, propriu-zis, alegerile”, a explicat Mihai Gheorghieș, citat de Moldova 1.

Oficialul a mai spus că, într-un stat unitar, administrarea electorală trebuie să rămână imparțială și integrată într-un cadru legal unic.

„Alegerile regionale pot avea particularități, însă aceste particularități nu pot justifica un sistem electoral paralel sau control politic asupra organului electoral”, a declarat reprezentantul Ministerului Justiției.

Un alt subiect analizat de Curte vizează atribuțiile autorităților din Găgăuzia în procedurile de numire a unor conducători ai structurilor teritoriale ale Poliției și Serviciului de Informații și Securitate. Ministerul Justiției susține că securitatea națională și ordinea publică nu pot fi supuse unui filtru politic regional.

„Securitatea statului nu poate fi divizată teritorial și nu poate fi supusă unui filtru politic regional. Chiar dacă actul final aparține directorului SIS, aprobarea prealabilă de către Adunarea Populară transformă cooperarea într-o condiționare juridică”, a spus Mihai Gheorghieș.

De cealaltă parte, reprezentanții Adunării Populare a Găgăuziei au cerut suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției și solicitarea unei opinii consultative din partea Comisiei de la Veneția. Avocatul APG, Iurie Mărgineanu, a argumentat că subiectul ține de standardele europene privind autonomia teritorială și de angajamentele Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a susținut că modificările operate în Codul Electoral au creat incertitudine juridică în privința organului electoral al Găgăuziei și au afectat competențele prevăzute de Legea privind statutul juridic special al autonomiei.

Curtea Constituțională a respins însă demersurile APG și a stabilit examinarea în fond a cauzei pentru astăzi și mâine, 8 iulie.

Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025. Datele stabilite anterior pentru alegeri, 22 martie și 21 iunie, au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali - 15 noiembrie.