Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat o declarație prin care își exprimă dezacordul față de hotărârea Curții Constituționale de a anula unele competențe ale autonomiei în domeniul electoral și al numirii conducerii unor instituții teritoriale. Documentul a fost aprobat vineri, în cadrul unei ședințe extraordinare, cu votul a 20 de deputați, în timp ce doi aleși s-au abținut, transmite IPN.

În declarația adoptată, deputații de la Comrat susțin că decizia instanței constituționale afectează statutul special al UTA Găgăuzia și reduc atribuțiile prevăzute pentru autonomie. Aceștia afirmă că vor apăra drepturile și competențele regiunii prin toate mijloacele legale.

Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a criticat hotărârea Curții Constituționale și a cerut demisia președintei instituției, Domnica Manole. Potrivit acestuia, decizia ar putea amplifica tensiunile dintre autoritățile de la Comrat și cele centrale.

Totodată, legislativul găgăuz a solicitat autorităților Republicii Moldova să renunțe la modificarea unilaterală a statutului juridic al autonomiei și să reia dialogul cu reprezentanții regiunii. Deputații au subliniat că procesul de integrare europeană nu trebuie să conducă la diminuarea competențelor Găgăuziei.

Comratul acuză Curtea Constituțională de „intervenție politică” și cere demisia Domnicăi Manole

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, cere demisia președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, după decizia prin care au fost anulate mai multe prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei. Acesta acuză Înalta Curte de „intervenție politică” și avertizează că relațiile dintre Comrat și Chișinău s-ar putea tensiona.

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Reacția vine după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislația privind statutul juridic special al Găgăuziei, în urma unei sesizări depuse de Ministerul Justiției. Printre normele anulate se numără cele care permiteau autorităților regionale să participe la numirea conducerii Poliției din UTA Găgăuzia și la constituirea organelor electorale regionale.

Curtea a solicitat Parlamentului să ajusteze legislația în conformitate cu hotărârea pronunțată. Decizia a generat reacții critice din partea reprezentanților autonomiei, care consideră că aceasta afectează mecanismele de autoguvernare ale regiunii.

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislația privind statutul special al Găgăuziei, inclusiv normele care permiteau Adunării Populare să aprobe componența autorității electorale regionale și cele care ofereau bașcanului un rol în numirea șefului Poliției din autonomie. Hotărârea este definitivă, produce efecte imediat și obligă Parlamentul să modifice legislația.

Înalta instanță a admis, ieri, 9 iulie, sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, și a anulat mai multe prevederi din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, precum și din Legea privind activitatea Poliției și Codul electoral. Cea mai importantă schimbare vizează organizarea alegerilor în autonomie. Până acum, legislația prevedea că Adunarea Populară a Găgăuziei aproba componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, instituția responsabilă de organizarea alegerilor locale și a scrutinelor pentru funcția de bașcan. Curtea a decis că aceste prevederi sunt neconstituționale.

Acest lucru înseamnă că organizarea proceselor electorale din Găgăuzia va trebui integrată în sistemul electoral național, iar Parlamentul va modifica legislația pentru ca atribuțiile privind administrarea alegerilor să fie exercitate în conformitate cu Constituția și Codul electoral al Republicii Moldova.
O altă modificare importantă privește numirea șefului Poliției din Găgăuzia. Legea stabilea că acesta era numit la propunerea bașcanului și cu acordul Adunării Populare. Curtea a declarat neconstituțională această formulare, ceea ce înseamnă că autoritățile autonomiei nu vor mai avea un rol în desemnarea conducerii Poliției, procedura urmând să fie reglementată exclusiv de legislația națională.

De asemenea, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Aceste prevederi reglementau modul de constituire, componența, atribuțiile și funcționarea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, instituția care organiza alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan. Odată cu anularea acestor norme, cadrul legal privind existența și activitatea acestui organ electoral regional va trebui revizuit de Parlament.

În același timp, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei, prin care aceasta solicita verificarea constituționalității mai multor prevederi din Codul electoral. Printre acestea se numărau normele referitoare la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, definiția concurentului electoral și regulile de organizare și desfășurare a alegerilor în autonomie. Prin respingerea sesizării ca inadmisibilă, Curtea a decis că aceste critici nu întrunesc condițiile necesare pentru a fi examinate în fond.

Curtea Constituțională taie din atribuțiile Găgăuziei: Parlamentul, obligat să modifice legislația

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislația privind statutul special al Găgăuziei, inclusiv normele care permiteau Adunării Populare să aprobe componența autorității electorale regionale și cele care ofereau bașcanului un rol în numirea șefului Poliției din autonomie. Hotărârea este definitivă, produce efecte imediat și obligă Parlamentul să

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari