Chișinăul intensifică măsurile pentru combaterea fraudelor cu fonduri europene

Autoritățile intensifică măsurile împotriva fraudelor care vizează fondurile UE. Miercuri, 15 ianuarie, Cabinetul de miniștri a aprobat un proiect de lege care prevede modificări ale Codului penal, menite să prevină și să sancționeze mai eficient activitățile ilegale din acest domeniu.
Conform noilor modificări, termenul „mijloace din fonduri externe” a fost extins pentru a include toate bugetele gestionate direct sau indirect de UE. Proiectul prevede sancțiuni pentru prezentarea de documente ori declarații false, incorecte sau incomplete, ascunderea informațiilor solicitate în vederea accesării fondurilor europene, sau utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene, cu impact asupra bugetelor UE.
Potrivit Ministerului Justiției, modificările mai completează articolul 244 din Codul penal cu fapte îndreptate spre diminuarea resurselor bugetului UE sau a bugetelor gestionate sau monitorizate direct sau indirect de UE.
„Infracțiunile de obținere frauduloasă și de delapidare a fondurilor externe (art. 332¹ și 332² CP) au fost detaliate în corespundere cu prevederile Directivei (UE) 2017/1371, incluzând metode precum ascunderea deliberată a informațiilor necesare pentru accesarea fondurilor. Actualizările elimină suprapunerile legislative și asigură o aplicare mai eficientă a sancțiunilor”, precizează Ministerul.
Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram
În contextul unor interpretări publice, Ministerul Justiției subliniază distincția între „delapidarea fondurilor externe” (art. 332² Cod penal) și „utilizarea contrar destinației a fondurilor externe” (art. 240 Cod penal). Prima se referă la însușirea sau sustragerea fondurilor externe și este sancționată cu pedeapsa de la zece la 15 ani, în timp ce utilizarea contrar destinației prevede pedepse între cinci și zece ani.
„Reducerea pedepsei minime de la șase la cinci ani pentru utilizarea contrar destinației a fondurilor externe (în varianta agravată de la art. 240 alin.(3)) este justificată prin alinierea la principiile proporționalității sancțiunilor prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371. Aceasta recomandă ca maximul pedepsei cu închisoarea să fie de minim patru ani, fără a impune o limită minimă. Ministerul Justiției a decis menținerea unei limite de cinci ani, considerabil mai ridicată decât cerințele minime europene”, au explicat responsabilii.
În România, utilizarea necorespunzătoare (contrar destinației) a fondurilor externe este pedepsită cu închisoare între un an și șase luni și șapte ani și șase luni.


