Ce înseamnă cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei? Sectoarele cheie pe care Bruxelles-ul vrea să le blocheze
Uniunea Europeană a aprobat joi, 23 aprilie, cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, o nouă serie amplă de măsuri care vizează sectoarele considerate esențiale pentru finanțarea și susținerea războiului din Ucraina. Decizia a fost adoptată de Consiliul UE și include atât sancțiuni individuale, cât și restricții economice extinse.
În total, au fost adăugate încă 120 de persoane și entități pe lista sancțiunilor, fiind cea mai mare extindere din ultimii doi ani. Pachetul combină măsuri economice și financiare, dar și restricții comerciale și tehnologice.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că adoptarea acestui pachet vine după depășirea unui blocaj politic și că măsurile sunt parte dintr-un efort mai larg de sprijin pentru Ucraina.
„Am reușit, în sfârșit, să depășim blocajul. Pe lângă împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, am adoptat și al 20-lea pachet de sancțiuni. Uniunea Europeană va oferi Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a rezista, în timp ce limităm capacitatea celor care sprijină agresiunea ilegală a Rusiei. Economia de război a Rusiei este supusă unei presiuni tot mai mari, iar Ucraina primește un sprijin important. Trebuie să menținem această presiune până când Rusia va înțelege că războiul nu duce nicăieri”, a spus Kallas.
Energie și transport
O parte importantă a sancțiunilor vizează sectorul energetic, principala sursă de venit pentru Rusia. Noile măsuri acoperă întreg lanțul, de la explorarea și extracția petrolului până la rafinare și transport.
Pachetul introduce 36 de noi sancțiuni în acest domeniu și vizează inclusiv companii care și-au extins recent rolul pe piața exporturilor. În același timp, sunt luate măsuri pentru limitarea activității așa-numitei „flote din umbră”, folosită pentru a ocoli plafonul de preț la petrolul rusesc.
Alte 46 de nave au fost incluse pe lista sancțiunilor, ceea ce ridică numărul total la peste 600. Acestea nu vor mai avea acces în porturile europene și nu vor mai putea beneficia de servicii de transport maritim. În plus, sunt introduse reguli mai stricte pentru vânzarea de tancuri petroliere și sunt interzise servicii de mentenanță pentru navele rusești care transportă gaz natural lichefiat.
Uniunea Europeană a interzis și tranzacțiile cu porturile Murmansk și Tuapse, precum și cu un terminal petrolier din Indonezia, considerate puncte prin care sunt ocolite sancțiunile.
Sectorul financiar și criptomonedele
Sancțiunile vizează și sistemul financiar. Uniunea Europeană a impus interdicții de tranzacții pentru 20 de bănci rusești și pentru patru instituții financiare din alte țări, suspectate că ajută la evitarea restricțiilor.
Pentru prima dată, sunt introduse măsuri directe legate de criptomonede. UE a interzis activitatea platformelor și furnizorilor din Rusia care permit transferul și schimbul de active digitale. Sunt blocate și tranzacțiile cu anumite criptomonede, precum RUBx, iar sprijinul pentru dezvoltarea rublei digitale este interzis.
Industria militară
Pachetul include sancțiuni împotriva a 58 de companii implicate în producția de echipamente militare, inclusiv drone. În paralel, sunt vizate și firme din țări terțe care ar fi furnizat tehnologii sau componente utilizate de industria de apărare a Rusiei.
Alte 60 de entități vor fi supuse unor restricții suplimentare la export, în special pentru produse care pot contribui la dezvoltarea tehnologică a sectorului militar.
Comerț și restricții suplimentare
Pentru prima dată, Uniunea Europeană activează un mecanism de prevenire a ocolirii sancțiunilor, interzicând exportul unor echipamente către Kârgâzstan, după ce s-a constatat că acestea ajung ulterior în Rusia.
Lista bunurilor interzise la export a fost extinsă și include produse precum echipamente industriale, materiale chimice, articole din metal sau cauciuc. În același timp, sunt introduse restricții suplimentare la importul unor materii prime și produse care generează venituri pentru economia rusă.
Sancțiunile includ și măsuri împotriva unor persoane implicate în deportarea copiilor ucraineni și în acțiuni de propagandă. De asemenea, sunt introduse restricții în domeniul serviciilor de securitate cibernetică și măsuri pentru protejarea companiilor europene.
Uniunea Europeană a extins și restricțiile pentru Belarus, considerat un aliat al Rusiei, iar regimul de sancțiuni împotriva acestei țări a fost prelungit până în 2027.
Uniunea Europeană a reiterat, în mai multe rânduri, sprijinul pentru Ucraina și a condamnat războiul declanșat de Rusia, considerat o încălcare a dreptului internațional. Noile sancțiuni fac parte dintr-un efort mai larg de a limita capacitatea Rusiei de a continua războiul și de a menține presiunea internațională, în paralel cu sprijinul economic, militar și umanitar acordat Ucrainei.
Blocajul din Consiliul UE a fost depășit după ce Ungaria și-a retras veto-ul asupra celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni și asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Unul dintre factorii decisivi a fost reluarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba. Ungaria și Slovacia condiționaseră aprobarea sancțiunilor de repunerea în funcțiune a acestei rute, afectată anterior. După confirmarea reluării fluxului, cele două state și-au retras opoziția.
Un alt element important a fost schimbarea politică de la Budapesta, după alegerile parlamentare în urma cărora Viktor Orbán a fost învins de liderul pro-european Péter Magyar.
Pentru a obține consensul, statele membre au ajuns și la un compromis privind serviciile maritime pentru petrolul rusesc. Măsura a fost aprobată, însă aplicarea ei va fi coordonată cu statele G7, pentru a evita diferențe majore de reglementare.