Adio, raioane: Guvernul vrea să împartă R. Moldova în trei regiuni. Ce se întâmplă cu serviciile și primăriile

Republica Moldova se pregătește pentru una dintre cele mai ample schimbări ale organizării administrativ-teritoriale din ultimele decenii. Cele 32 de raioane ar urma să dispară și să fie înlocuite cu trei regiuni - Nord, Centru și Sud, actualele consilii raionale nu vor mai exista după alegerile locale din 2027, iar aparatul administrativ de nivelul doi va fi redus semnificativ. În paralel, sute de primării urmează să fie comasate, iar o parte dintre atribuțiile, bunurile și banii gestionați acum de raioane vor ajunge la autoritățile locale.

Conceptul reorganizării administrației publice locale de nivelul doi a fost prezentat joi, 1 octombrie, de premierul Vasile Tofan și secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Ideea centrală anunțată de Executiv este reducerea birocrației de la nivel raional și transferarea unei părți mai mari a puterii către primării.

„Dacă aș reduce esența reformei la o singură frază, ea este, înainte de toate, despre a construi primării mai puternice. Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni în primăriile lor, iar primarul și echipa lui sau ei știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, de drumuri, de o grădiniță sau de transport și cum să livreze aceste servicii”, a declarat Vasile Tofan.

32 de raioane vor fi înlocuite cu trei regiuni

Potrivit conceptului prezentat de Guvern, actualele 32 de raioane vor fi înlocuite cu Regiunea Nord, Regiunea Centru și Regiunea Sud.

Chișinăul și Bălțiul își vor păstra statutul actual și nu vor face parte din regiunile în care se vor afla sediile administrative. UTA Găgăuzia își va păstra statutul special, iar Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi.

„Astăzi avem 32 de raioane. Propunerea noastră este să le înlocuim cu trei regiuni. Nord, Centru și Sud. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual. UTA Găgăuzia își păstrează și ea statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi”, a anunțat premierul.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat și structura celor trei regiuni.

Regiunea Nord va cuprinde teritoriile actualelor 11 raioane și va avea sediul administrativ la Bălți. Municipiul Bălți va rămâne însă o unitate administrativ-teritorială separată.

Regiunea Centru va reuni 13 raioane și va avea sediul administrativ la Chișinău, fără ca municipiul Chișinău să facă parte din regiune.

Regiunea Sud va cuprinde șapte raioane, iar sediul administrativ va fi la Cahul.

Potrivit datelor prezentate de Buzu, Regiunea Nord ar urma să aibă aproximativ 514.000 de locuitori, Regiunea Centru - circa 670.000, iar Regiunea Sud -aproximativ 280.000 de locuitori.

Din 820 de primării din cele trei regiuni ar urma să rămână 225

În paralel cu dispariția raioanelor, reforma va modifica radical și harta primăriilor.

Alexei Buzu a declarat că, după reforma care urmează să se producă odată cu alegerile locale din 2027, în nord numărul primăriilor ar urma să scadă de la 306 la 81.

În zona de centru, din actualele 349 de primării ar urma să rămână 96, iar în sud – 48 din cele 165 existente în prezent.

Asta înseamnă că, potrivit cifrelor prezentate joi de Guvern pentru cele trei viitoare regiuni, din 820 de primării ar urma să rămână 225.

„După reforma, odată cu alegerile din 2027, vom avea mai puține primării, dar primării mai puternice”, a declarat Alexei Buzu.

La nivelul întregii țări, Guvernul a stabilit anterior obiectivul reducerii numărului total de primării de la 892 la 292 după alegerile locale din 2027, în urma procesului de amalgamare.

Guvernul: Oamenii nu vor fi trimiși din Soroca la Bălți sau din Călărași la Chișinău

Una dintre problemele asupra cărora autoritățile au insistat este distanța pe care cetățenii vor trebui să o parcurgă pentru a beneficia de servicii după dispariția raioanelor.

Premierul susține că stabilirea a doar trei centre regionale nu înseamnă că toate serviciile publice vor fi concentrate la Bălți, Chișinău și Cahul.

„Serviciile nu vor pleca din localități. Dacă astăzi un om merge la Edineț pentru un serviciu, n-o să-l trimitem la Bălți. Dacă merge la Soroca, va continua să meargă la Soroca. Dacă merge la Ungheni sau Călărași, nu trebuie să vină la Chișinău”, a explicat Vasile Tofan.

Potrivit premierului, unele servicii vor fi transferate primăriilor, iar altele vor fi gestionate la nivel central, însă principiul este ca serviciul să rămână acolo unde este logic și accesibil pentru cetățean.

Același principiu va fi aplicat bunurilor publice.

„Biblioteca din Soroca o să rămână la Soroca și școala din Hâncești o să rămână la Hâncești. Centrul cultural din Orhei nu va pleca la Chișinău”, a declarat Tofan.

Muzeele, școlile sportive și casele de cultură vor trece la primării

Alexei Buzu a explicat că o lecție luată în calcul de Guvern este experiența fostelor județe, când, potrivit acestuia, o parte dintre servicii s-au îndepărtat de cetățeni.

Din acest motiv, Executivul intenționează ca muzeele, școlile sportive, taberele pentru copii, terenurile sportive și casele de cultură aflate acum în administrarea raioanelor să treacă în administrarea primăriilor din actualele orașe-reședință de raion.

„Vom schimba administratorii, vom schimba cine este responsabil, dar cetățeanul nu trebuie să simtă această schimbare”, a declarat Buzu.

Oficialul a dat și exemplul serviciilor oferite antreprenorilor. Astfel, un antreprenor care are nevoie de serviciile unui arhitect nu ar trebui să fie obligat, după reformă, să meargă, de exemplu, din Soroca la Bălți. Serviciul ar urma să rămână disponibil în actualul punct teritorial.

Ce vor face, de fapt, cele trei regiuni

Guvernul spune că noile regiuni nu trebuie privite drept trei „raioane gigantice”.

Competențele lor vor fi mai restrânse decât cele pe care le au în prezent raioanele. Regiunile se vor ocupa în primul rând de strategie, coordonare, dezvoltare regională și proiecte care depășesc limitele unei singure localități.

De exemplu, administrația regională ar urma să ajute mai multe primării să pregătească împreună proiecte pentru sisteme de alimentare cu apă, drumuri, gestionarea deșeurilor sau alte investiții de infrastructură.

„Regiunea nu vine să conducă primăria. Regiunea trebuie să ajute primăria să facă acele lucruri pe care primăria nu le-ar reuși să le facă singură”, a explicat Vasile Tofan.

Premierul a făcut referire și la experiența Olandei și Lituaniei, precizând însă că Republica Moldova nu intenționează să copieze mecanic modelul unei alte țări. Principiul urmărit, spune acesta, este ca serviciile și deciziile de zi cu zi să fie cât mai aproape de cetățean, iar administrația regională să se ocupe de coordonare și proiecte de anvergură.

Consiliile raionale vor dispărea după alegerile locale din 2027

Reorganizarea va schimba și modul în care este reprezentată politic administrația publică de nivelul doi.

Alexei Buzu a anunțat că actualele consilii raionale nu vor mai exista după alegerile locale generale din 2027. În locul lor vor apărea consiliile regionale.

Cetățenii vor continua să aleagă direct reprezentanții de la nivel regional.

La alegerile locale, alegătorii ar urma să primească trei buletine de vot: unul pentru consiliul local, unul pentru alegerea primarului și unul pentru consiliul regional.

„Odată cu alegerile locale de anul viitor, consiliile raionale, așa cum le cunoaștem astăzi, nu vor mai exista și vor tranzita la regiuni”, a declarat Buzu.

Președintele regiunii nu va fi însă ales direct de cetățeni.

După constituirea consiliului regional, consilierii aleși vor vota conducerea regiunii - președintele și vicepreședintele.

„Cetățenii vor vota consilierii regionali (...) după care ei aleg președintele și vicepreședintele. Deci aceeași metodă va fi aplicată în acest caz”, a explicat secretarul general al Guvernului.

Mai puțini funcționari. Guvernul nu spune deocamdată câte posturi vor dispărea

Una dintre consecințele directe ale trecerii de la 32 de raioane la trei regiuni va fi reducerea aparatului administrativ.

Premierul a spus că reforma se bazează pe patru principii: mai puține regiuni, mai puține competențe la nivelul doi, mai puțini funcționari și mai puțină birocrație la acest nivel, iar în final - primării mai puternice.

Vasile Tofan a precizat însă că reducerea numărului de funcționari nu ar trebui interpretată doar ca o operațiune de concediere.

„Mai puțini funcționari nu înseamnă pur și simplu să tăiem oameni. Pentru că vrem echipe compacte, profesioniste, cu resurse suficiente și salarii decente, în care fiecare om să poată să producă mai mult și mai bine”, a declarat premierul.

Întrebat câte posturi vor fi reduse și câți bani vor fi economisiți, premierul a confirmat că există deja un calcul, dar a refuzat să prezinte cifra.

„Am făcut un calcul, nu suntem gata să-l anunțăm public, inclusiv pentru a nu crea extra anxietate în sistem”, a spus Tofan.

Alexei Buzu a confirmat că reducerea aparatului va fi „semnificativă”, având în vedere trecerea de la 32 de raioane la numai trei regiuni. Dimensiunea aparatului nu va fi însă identică peste tot, deoarece regiunile vor avea populații diferite. Spre exemplu, administrația Regiunii Sud ar urma să fie mai mică decât cea a Regiunii Centru.

Ce se va întâmpla cu angajații raioanelor

O parte dintre actualii funcționari ar putea ajunge în primăriile consolidate. Buzu a explicat că acestea vor avea nevoie de mai mulți specialiști în domenii precum achizițiile publice, planificarea, elaborarea și implementarea proiectelor.

„Eu sunt sigur că majoritatea profesioniștilor de acolo își vor găsi un loc de muncă”, a declarat secretarul general al Guvernului.

El a mai afirmat că administrațiile locale și serviciile desconcentrate ale Guvernului au nevoie în continuare de profesioniști.

Nouă miliarde de lei în bugetele raioanelor. Unde vor merge banii

Reforma are și o componentă financiară importantă.

Potrivit lui Vasile Tofan, în 2025 bugetele celor 32 de raioane au însumat aproximativ nouă miliarde de lei. Totuși, 77% din acești bani au fost destinați educației.

Premierul a subliniat că această sumă nu poate fi prezentată drept economie obținută prin desființarea raioanelor. Banii destinați educației vor urma serviciul și instituțiile care vor prelua atribuțiile respective.

Economiile reale ar trebui să provină din reducerea aparatului administrativ, eliminarea structurilor care se dublează și creșterea productivității.

„Acești bani nu dispar și nu sunt o economie. (...) Economia reală trebuie să vină din aparatul administrativ mai mic și din eliminarea structurilor care se dublează la acest moment”, a explicat Tofan.

Buzu a oferit și un exemplu privind redistribuirea resurselor. Potrivit lui, în prezent, în cazul unui oraș-reședință de raion, 25% din impozitul pe venit al persoanelor fizice colectat este direcționat pentru finanțarea consiliului raional. Guvernul consideră că asemenea resurse ar putea fi folosite mai eficient de primării, care sunt mai aproape de necesitățile comunităților.

Regiunile nu vor primi dreptul de a colecta taxe

În schimb, cele trei regiuni nu vor deveni structuri fiscale puternice. Întrebat dacă o parte dintre taxe ar putea fi colectate și păstrate la nivel regional, Vasile Tofan a răspuns categoric că Guvernul nu intenționează acest lucru.

„Răspunsul scurt este că nu. Nu intenționăm să colectăm o parte din taxe la nivelul doi”, a declarat premierul.

Explicația este că administrația regională trebuie să rămână suplă și să aibă atribuții limitate, în principal de coordonare și planificare strategică.

În schimb, Executivul intenționează să continue descentralizarea fiscală în beneficiul primăriilor.

„Consider că o mai mare parte din resurse trebuie să rămână locală. Doar că (...) întâi trebuie să capacităm primăriile să devină mai mari, să devină mai bine instituționalizate și după asta să le dăm resursele”, a declarat Tofan.

Premierul a argumentat că nu ar fi responsabil ca atribuții fiscale extinse să fie acordate unor primării care funcționează în prezent cu doar patru-cinci angajați.

Pragul de 3.000 de locuitori, „un compromis”

Premierul a vorbit și despre pragul de 3.000 de locuitori avut în vedere în procesul de consolidare a primăriilor și a recunoscut că acesta reprezintă un compromis.

„Recunosc că acest nivel de 3.000 a fost un compromis”, a declarat Tofan.

Potrivit premierului, chiar și după atingerea acestui prag, Republica Moldova va avea primării mai fragmentate decât alte state comparabile. El a dat exemplul României, unde, potrivit afirmațiilor sale, media este de aproximativ 6.000 de locuitori per primărie.

Tofan a precizat că amalgamarea voluntară va putea continua și după această etapă.

Guvernul spune că reforma nu a fost făcută „în grabă”

Întrebat dacă reforma a fost pregătită în grabă, având în vedere apropierea alegerilor locale din 2027, premierul a respins această interpretare.

„A fost o reformă asumată, nu a fost făcută în grabă, ne-am consultat inclusiv extensiv”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a spus că autoritățile au analizat inclusiv detalii precum locul în care vor activa specialiștii, cine va prelua bunurile instituțiilor și cum vor fi înregistrate drepturile de proprietate după reorganizare.

„Toate aceste aspecte au fost analizate (...) au fost făcute asumat și responsabil și, important, vor simplifica nivelul nostru administrativ, vor simplifica birocrația în Moldova și ne vor permite inclusiv să economisim niște bani”, a declarat șeful Guvernului.

Alexei Buzu a afirmat că, de la începutul anului și până în prezent, Cancelaria de Stat a desfășurat peste 1.000 de consultări pe tema reformei, inclusiv cu reprezentanți ai primăriilor și raioanelor. Potrivit acestuia, una dintre concluziile desprinse din discuții este că actuala structură raională și-a pierdut o parte dintre atribuții, inclusiv în domeniul asistenței sociale și sănătății, iar în 2027 este prevăzută și schimbarea responsabilităților în educație.

Anterior, Guvernul anunțase că în etapa de consultare desfășurată în 29 de raioane și municipiul Bălți au participat peste 3.700 de aleși locali și cetățeni.

Urmează pachetul legislativ și un an pentru tranziție

Conceptul prezentat joi nu reprezintă încă forma finală a reformei.

Guvernul urmează să discute propunerile cu președinții de raioane și primarii orașelor-reședință, după care va pregăti pachetul legislativ necesar.

Alexei Buzu a declarat că Executivul vrea ca legislația să fie adoptată suficient de devreme pentru a exista aproximativ un an în care autoritățile să pregătească transferul bunurilor, serviciilor și atribuțiilor și să consolideze primăriile înainte de trecerea efectivă la noul sistem.

Reforma presupune inclusiv modificarea legislației privind organizarea administrativ-teritorială, descentralizarea administrativă, administrația publică locală și amalgamarea unităților administrativ-teritoriale.

Miza declarată de Guvern este ca după alegerile locale din 2027 Republica Moldova să intre într-un sistem administrativ diferit: fără actualele 32 de raioane și consiliile lor raionale, cu trei regiuni concentrate în principal pe coordonare și proiecte mari și cu primării mai mari, cărora să le fie transferate mai multe responsabilități, bunuri și resurse.