Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, a cerut identificarea unei modalități de a organiza alegeri chiar și în timpul războiului, criticând actualul sistem de guvernare de la Kiev. Fedorov, considerat unul dintre cei mai populari politicieni din Ucraina, a menționat aceste lucruri într-un mesaj adresat populației ucrainene, publicat aseară pe canalul său de YouTube.

Potrivit serviciului BBC în limba rusă, mesajul lui Fedorov a fost publicat la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat oficial Radei Supreme de la Kiev să-l numească pe Evgheni Hmara în funcția de ministru al Apărării al Ucrainei. Cel din urmă a exercitat interimatul la conducerea Ministerului Apărării după demiterea lui Fedorov.

„Dacă războiul va continua încă un an, doi sau trei, poate Rusia să primească, de facto, dreptul de a decide când ucrainenii își vor putea alege din nou conducerea? Sunt convins că nu. Democrația nu poate fi ostatica Rusiei. Luptăm tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber. Prin urmare, trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist care să permită Ucrainei să reia un proces democratic deplin chiar și în condițiile unui război de lungă durată”, a menționat fostul ministru.

În același mesaj, Fedorov a vorbit despre o „criză sistemică de guvernare” și despre un sistem care „se protejează pe sine și se teme de schimbări”.

„Oamenii nu pot trăi la nesfârșit într-un stat în care nu înțeleg de ce sunt luate anumite decizii. De ce unele reforme avansează, iar altele sunt blocate? De ce deciziile care sunt necesare astăzi pe front circulă luni întregi prin cabinete? Este deosebit de periculos atunci când societatea ajunge să creadă că principalul criteriu pentru numirea unei persoane nu este profesionalismul, rezultatul sau capacitatea de a schimba țara, ci loialitatea personală față de sistem”, a adăugat ex-funcționarul.

Fostul ministru al Apărării de la Kiev a menționat și problema corupției din sistemul ucrainean, fără a preciza însă la cine face trimitere.

„În timpul războiului, corupția capătă o cu totul altă semnificație. Pe timp de pace, banii furați înseamnă un drum, un spital sau o școală mai proaste. În timpul războiului, banii furați pot însemna o dronă care nu a fost cumpărată, o muniție care nu a fost livrată, un sistem de război electronic care nu a existat, o mașină care nu a evacuat un rănit (...). (...) Fiecare hrivnă care trebuie să lucreze pentru apărare trebuie să lucreze pentru apărare. Nu pentru un buzunar privat, nu pentru influență politică, nu pentru menținerea schemelor cuiva și nu pentru păstrarea unei funcții”, a remarcat Fedorov.

Demiterea lui Fedorov și scandalul provocat de această decizie

La mijlocul lunii iulie, Zelenski a modificat parțial componența Cabinetului de miniștri al Ucrainei, propunând inclusiv Parlamentului un nou premier. Astfel, funcția Iuliei Sviridenko a fost preluată de Serghei Korețki.

Totuși, cea mai mare rezonanță în Ucraina a avut-o demiterea lui Fedorov, în vârstă de 35 de ani, care a ocupat funcția de ministru al Apărării doar șase luni, dar a reușit să implementeze mai multe reforme pentru front. Printre acestea se numără creșterea semnificativă a producției de drone de diferite tipuri și cu raze de acțiune diferite.

Totodată, în perioada în care Fedorov s-a aflat la conducerea Ministerului Apărării, Forțele Armate ale Ucrainei au început să lanseze lovituri mai eficiente asupra unor ținte aflate în profunzimea teritoriului rus și au reușit să schimbe parțial situația de pe câmpul de luptă în favoarea lor.

Fedorov și-a explicat demiterea prin conflictul cu comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Alexandr Sîrski. Însuși Zelenski a vorbit public despre contradicțiile constante dintre ministru și comandantul-șef.

La Kiev, Lvov și în alte orașe din Ucraina au avut loc proteste de amploare împotriva demiterii lui Fedorov. Manifestanții au cerut, de asemenea, demisia lui Sîrski.

În cele din urmă, Zelenski l-a numit pe Mihail Drapatîi în funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, iar pentru funcția de ministru al Apărării l-a propus pe Hmara.

S-a relatat că Zelenski i-ar fi oferit lui Fedorov mai multe funcții în conducerea Ucrainei, însă acesta ar fi acceptat doar revenirea în funcția de ministru al Apărării.

După demiterea lui Fedorov, publicația britanică Financial Times a scris că unii angajați ai Ministerului Apărării, oficiali de rang înalt și deputați considerau că acesta „reprezenta un obstacol pentru interesele celor care ar fi vrut să profite de bugetul militar uriaș al Ucrainei”.

Potrivit surselor publicației, Fedorov „a blocat încercările de a acorda contracte militare profitabile unor companii favorite”, devenind astfel un adversar al unor persoane influente din establishmentul militar și politic ucrainean.

Fedorov, printre politicienii ucraineni cu cel mai ridicat nivel de încredere

Potrivit unui sondaj realizat în august de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), Fedorov se numără printre primii trei politicieni din Ucraina în ceea ce privește nivelul de încredere. Datele KIIS arată că 63% dintre ucraineni au încredere în fostul ministru al Apărării Ucrainei, iar 16% nu au încredere în el.

În top se mai află fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, cu 66% încredere și 24% neîncredere, precum și șeful Biroului președintelui, Kirilo Budanov, cu 61% încredere și 22% neîncredere.

În același timp, potrivit sondajului KIIS, nivelul de încredere în Zelenski este de 56%, în timp ce 38% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în el.

Organizarea alegerilor din Ucraina - mărul discordiei

Ucraina se află sub incidența legii marțiale din 24 februarie 2024, când Rusia a lansat invazia. Măsura a fost prelungită la intervale de 90 de zile de Rada Supremă de la Kiev, cea mai recentă prelungire fiind până în 2026.

Autoritățile ucrainene au insistat în repetate rânduri că organizarea alegerilor în timpul legii marțiale este imposibilă și că acest lucru este interzis în mod direct de legislația ucraineană. Cu alte cuvinte, parlamentarii ucraineni ar trebui să modifice legea pentru a organiza alegeri în timpul stării de război.

În acest context, președintele Volodimir Zelenski a amintit că milioane de ucraineni au fugit din calea războiului spre vestul țării și în străinătate, iar aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei se află sub ocupație rusă.

De menționat că organizarea alegerilor în Ucraina a fost una dintre cerințele inițiale formulate de Moscova în negocierile sale cu noua administrație americană condusă de Donald Trump.

Alegerile parlamentare din Ucraina urmau să aibă loc la 29 octombrie 2023, iar scrutinul prezidențial – în martie sau aprilie 2024. Potrivit Constituției ucrainene, președintele trebuie să își exercite atribuțiile până la alegerea unui nou șef de stat.