Vara anului 2023, cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani - STUDIU

Vara trecută, când incendiile de vegetație s-au extins în regiunea mediteraneană, pe drumurile din Texas au fost instituite restricții de circulație, iar valurile de caniculă au pus la grea încercare rețelele electrice din China, nu a fost doar cea mai călduroasă înregistrată vreodată, ci şi cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani, potrivit unui nou studiu, transmit Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Cercetătorii europeni au stabilit anul trecut că perioada iunie-august a fost cea mai călduroasă de la debutul înregistrărilor, din 1940 - un semn clar al schimbărilor climatice care alimentează noi fenomene extreme.

Căldura din vara anului 2023 din emisfera nordică eclipsează, totodată, înregistrările pe o perioadă mult mai lungă, a constatat un studiu publicat marți în revista Nature.

„Când este analizată o lungă perioadă din istorie, se poate vedea cât de dramatică este încălzirea globală recentă”, a declarat coautorul studiului, Jan Esper, climatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania.

În vara anului 2023, temperaturile terestre din zone situate între 30 şi 90 de grade latitudine nordică au fost cu 2,07 grade Celsius mai ridicate comparativ cu mediile din perioada preindustrială, potrivit studiului.

„N-ar trebui să fim surprinși. Pentru mine, este doar continuarea a ceea ce am început prin eliberarea de gaze cu efect de seră”, odată cu utilizarea masivă a combustibililor fosili încă din epoca industrială, a declarat pentru AFP Jan Esper.

Oamenii de știința s-au bazat pe date înregistrate la stațiile meteo începând de la jumătatea anilor 1.800, combinate cu informațiile înmagazinate în inelele arboricole de la mii de copaci din nouă situri din emisfera nordică, pentru a afla temperaturile anuale din trecutul îndepărtat.

Vara trecută, au constatat ei, a fost cu 2,2 grade Celsius mai caldă comparativ cu temperaturile medii estimate între anii 1 - 1890, pe baza acestor inele arboricole.

Oamenii de știință din cadrul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE au declarat în luna ianuarie că este „foarte probabil” ca anul 2023 să fi fost cel mai călduros din ultimii 100.000 de ani.

Însă, Jan Esper şi o echipă de cercetători europeni au respins aceste afirmații. Ei susțin că metodele științifice folosite pentru culegerea informațiilor climatice din trecut, din surse precum sedimentele lacustre şi marine şi din turbării, nu permit realizarea de comparații anuale pentru aflarea temperaturilor extreme pe o perioadă de timp atât de vastă. „Nu avem astfel de date. A fost o afirmație exagerată”, a adăugat specialistul.

Încălzirea asociată creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră în urma arderii combustibililor fosili a fost amplificată vara trecută de un model climatic El Nino care, în general, conduce la temperaturi globale mai ridicate, a spus Esper. „Ajungem să ne confruntăm cu valuri de căldură mai lungi şi mai severe şi cu perioade prelungite de secetă”, a adăugat el.

Căldură mortală

Verile mai călduroase au, de asemenea, consecințe asupra sănătății. Într-un alt studiu, publicat marți în revista Nature Communications, cercetătorii au stabilit că zeci de milioane de persoane cu vârsta peste 69 de ani vor fi expuse la zile caracterizate de o căldură extremă, periculoasă pentru sănătatea lor, până în 2050.

În prezent, 14% dintre vârstnici sunt expuși la zile în care termometrele depășesc 37,5 grade Celsius, ceea ce poate agrava o serie de probleme medicale şi poate duce chiar la deces. Se preconizează că această cifră va crește la 23% în 2050, potrivit acestui studiu.

„Diferite ţări din întreaga lume se confruntă cu probleme similare”, a declarat pentru AFP Giacomo Falchetta de la Centrul euro-mediteranean pentru schimbări climatice din Veneţia, autor principal al studiului. „Însă, nivelurile de pregătire, adaptabilitatea oamenilor şi a societății variază”, a notat el.

Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid, se va confrunta astfel cu o schimbare mai brutală, chiar dacă guvernele din majoritatea țărilor au pus în aplicare măsuri de sprijinire a populațiilor în timpul valurilor de caniculă.

Anumite regiuni din Africa şi Asia sunt deja obișnuite cu temperaturile extreme, însă le lipsesc resursele - apă potabilă sau un sistem sanitar bine pus la punct - pentru a ajuta persoanele vârstnice.

Dacă jumătatea secolului poate părea încă departe, Giacomo Falchetta a subliniat că unii oameni, care vor fi atunci vulnerabili la caniculă, au astăzi în jur de 40 de ani. Cu toate că este imposibilă prevenirea îmbătrânirii populaţiei, lumea poate reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea petrolului, gazelor şi cărbunelui până în 2050. „Acest lucru poate reduce, într-o oarecare măsură, expunerea la căldura care va fi resimţită”, a insistat cercetătorul.