UE pregătește noi sancțiuni pentru persoanele și entitățile implicate în destabilizarea R. Moldova
UE planifică să extindă lista persoanelor și entităților sancționate pentru destabilizarea R. Moldova, în special pentru acțiuni manifestate prin cumpărarea de voturi și tentative de influențare a rezultatelor alegerilor prezidențiale și referendumului din toamna trecută. O sursă diplomatică de la Bruxelles a declarat pentru Europa Liberă că decizia ar urma să fie adoptată la reuniunea miniștrilor de externe a statelor membre UE, planificată pentru 15 iulie.
Potrivit proiectului de hotărâre văzut de Europa Liberă, printre cei care urmează a fi sancționați se numără deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai partidului „Renaștere”, considerat succesor al fostului partid Șor. În martie curent, cei doi au fost condamnați la 12 și respectiv, 6 ani de închisoare cu executare, pentru finanțare ilegală a partidelor politice. Ambii au dispărut după condamnări, iar autoritățile presupun că s-ar ascunde în regiunea transnistreană.
În documentul consultat de sursa citată se stipulează că Nesterovshi și Lozovan au jucat un rol important în schema de cumpărare a voturilor la scrutinele din toamna lui 2024, alături de lidera formațiunii din care fac parte, Natalia Parasca, și ea inclusă pe lista celor sancționați de UE.
Pe lista celor sancționați ar urma să ajungă și liderii altor partide, care fac parte din blocul Victorie. Mulți dintre aceștia au participat la un congres recent al formațiunii, desfășurat pe 6 iulie, la Moscova. Unul dintre cei vizați este președintele formațiunii „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Alexandru Beșchieru. La alegerile locale din 2023, candidata partidului, Tatiana Cociu, a câștigat funcția de primar al municipiului Orhei.
Conform aceluiași proiect de hotărâre, ar urma să fie supuși sancțiunilor liderul partidului „Victorie” - Vadim Grozavu, liderul partidului „Șansă” - Alexei Lungu, precum și lidera partidului „Moldova Mare” - Victoria Furtună.
Europa Liberă notează că pe lista organizațiilor care urmează să fie sancționate se numără și compania rusă A7, deținută de Ilan Șor. Prin intermediul acesteia s-ar fi cumpărat voturi la prezidențialele și referendumul din toamna trecută, susține UE.
Pe listă se va afla, ca entitate, și blocul Victorie, dar și Centrul Cultural-Educațional Moldova din Moscova, creat de Șor și apropiații lui. Potrivit documentului, Centrul ar fi fost folosit în special pentru coordonarea transportării organizate a alegătorilor moldoveni la secțiile de votare din Moscova la ultimele scrutine din 2024.
Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram
Amintim că, pe 30 mai 2023, la cererea Ministerului Afacerilor Externe al României, Consiliul Uniunii Europene a decis să-i sancționeze pe oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, deputata Marina Tauber, fostul șef-adjunct al Inspectoratului General de Poliție (IGP), Gheorghe Cavcaliuc și cofondatorul Uniunii de afaceri moldo-rusă, Igor Ceaika. Cei cinci au fost acuzați că vor să destabilizeze situația din R. Moldova.
Ulterior, pe 22 februarie 2024, UE a extins lista celor sancționați pentru destabilizarea R. Moldova, fiind adăugate șase persoane și o entitate, iar la data de 14 octombrie 2024, Consiliul a adoptat măsuri restrictive împotriva a încă cinci persoane și a unei entități.
Ilan Șor, Marina Tauber și Vladimir Plahotniuc au cerut Curții de Justiție a UE să fie scoși de pe lista de sancțiuni, declarându-se victimele răzbunării politice a guvernării PAS.
La data de 23 octombrie 2024, magistrații tribunalului General al UE au anulat decizia Consiliului UE din 2023 privind sancționarea lui Vladimir Plahotniuc, din lipsă de probe. Totuși, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău au declarat atunci pentru jurnaliștii de la Europa Liberă că „acest individ va rămâne pe lista de sancțiuni a UE, inclusiv în baza deciziei din 2024 și a dovezilor adiționale”.
Solicitările lui Ilan Șor și Marina Tauber au fost respinse.
