Uniunea Europeană se pregătește să lanseze un plan ambițios de investiții de aproape 1.200 de miliarde de euro pentru modernizarea rețelelor electrice până în 2040, cea mai amplă reformă energetică realizată vreodată în Europa. Documentul arată că Executivul european va prezenta marți, 10 decembrie, pachetul legislativ „Grids Package”, care își propune să accelereze avizele pentru proiecte regenerabile, soluții de stocare și infrastructură de hidrogen, reducând birocrația ce poate întârzia investițiile cu până la nouă ani, transmite Euronews.

Planul vine în contextul unor avertismente tot mai alarmante privind riscurile de întreruperi masive de energie. Blackout-ul din aprilie din Peninsula Iberică, cere a afectat aproximativ 60 de milioane de persoane, a expus vulnerabilitățile unei rețele învechite.

Agenția europeană de reglementare ACER avertizează că, fără investiții rapide, evenimente similare ar putea deveni „noua normalitate”, pe fondul creșterii consumului prin vehicule electrice, pompe de căldură și electrificarea industriei grele.

În același timp, UE pierde teren în competiția globală: prețurile la energie sunt de două-trei ori mai mari decât în SUA, iar 14 state membre nu vor atinge ținta de interconectare de 15% până în 2030.

Opt proiecte-cheie pentru o Europă cu adevărat conectată

În prima etapă, Comisia Europeană a identificat opt proiecte prioritare, cu progrese anticipate în următoarele 6–9 luni.

Acestea includ:

• Interconectări transfrontaliere critice:
• o conexiune peste Pirinei pentru integrarea Peninsulei Iberice în piața energetică europeană,
• conectarea Ciprului la rețeaua continentală,
• un „pod energetic” Lituania–Polonia pentru consolidarea sistemului din statele baltice.
• Hub offshore în Danemarca — un nod de interconectări maritime în Marea Baltică, menit să valorifice potențialul eolian offshore.
• Stocare și hidrogen pentru sud-estul Europei - creșterea capacităților de stocare și coordonarea „coridorului sudic de hidrogen”, care va lega Tunisia de Italia, Austria și Germania.
• Coridorul energetic Portugalia–Germania, un traseu trans-european de hidrogen considerat esențial pentru decarbonizarea transportului greu.

Aceste inițiative vor permite un flux mai eficient de energie între țări, reducerea dependenței de combustibili fosili și crearea de noi lanțuri de aprovizionare verzi.

Nota de plată se cifrează la 1.200 de miliarde de euro.

Eurelectric cere crearea unui „fond descentralizat pentru grid” în bugetul UE 2028–2034, dedicat modernizării rețelelor locale. Totodată, Banca Europeană de Investiții a anunțat un pachet de 1,5 miliarde de euro în garanții pentru producătorii de componente, parte a unui plan record de 100 de miliarde pentru energie curată doar în 2025.

Experții europeni atrag atenția că investițiile anuale trebuie aproape dublate, la 65–100 de miliarde de euro, pentru a evita blocajele care ar încetini tranziția energetică.

ONG-urile de mediu salută planul, dar avertizează asupra riscurilor: rezistență publică, eventuale derogări de mediu și presiune administrativă. CAN Europe cere digitalizarea procedurilor de autorizare și sprijin financiar pentru autoritățile locale, pentru a preveni întârzierile.

Un element considerat absolut crucial este hidro-stocarea cu pompaj, tehnologie ce reprezintă peste 90% din capacitatea globală de stocare. Fără ea, avertizează Eurelectric, sistemele nu pot rămâne stabile într-o Europă alimentată masiv de vânt și soare.

Miza pentru 2050: De la obstacol la accelerator

UE are obligația legală de a deveni neutră climatic până în 2050. Iar, potrivit Comisiei, rețelele electrice au devenit „un obstacol major”. Grids Package ar urma să transforme infrastructura energetică într-un motor al modernizării economice, stimulând investițiile locale în energie regenerabilă și întărind interconectările dintre regiuni.

Documentul arată însă și presiunea timpului: fără măsuri rapide, proiectele regenerabile în așteptare riscă să submineze obiectivul decarbonizării la nivel european.

Vrei știrile pe scurt și rapid? Suntem și pe Telegram