UE către Moldova: „Sunteți tratat ca un viitor stat membru, dar reformele trebuie accelerate, altfel pierdeți fereastra istorică”
Republica Moldova a primit astăzi, 5 decembrie 2025, în cadrul Forumului de Integrare Europeană, cel mai puternic semnal de susținere de până acum din partea Uniunii Europene (UE), dar și cea mai directă somație: ritmul reformelor trebuie accelerat considerabil în următorii ani. Țara noastră este privită la Bruxelles nu ca un simplu stat vecin, ci deja „ca un viitor stat membru”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European (PE), Victor Negrescu, în cadrul Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova.
„Republica Moldova este tratată de UE ca un viitor stat membru, nu ca un stat vecin”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Oficialul a subliniat că mobilizarea instituțiilor europene pentru avansarea procesului de aderare este serioasă și urgentă.
„Există un oarecare sentiment de profundă urgență cu privire la această decizie și am menționat acest lucru în intervențiile mele din Parlamentul European. Trebuie transmis acest semnal clar instituțiilor europene, care arată, în opinia mea, nu doar ambiția, dar și capacitatea reală de implementare a tot ce înseamnă acest efort de negociere la Uniunea Europeană”, a spus Negrescu.
Înaltul reprezentant al UE a reamintit că Parlamentul European a aprobat recent o rezoluție privind începerea negocierilor de aderare și că eurodeputații au înaintat un demers direct președintelui Consiliului European.
„La nivelul legislativului european, Republica Moldova are mulți prieteni care lucrează zi de zi pentru a transforma acest efort în rezultate. Iar acest angajament, vă spun clar, nu este unul doar declarativ”, a adăugat oficialul european.
Totuși, ritmul real al integrării depinde exclusiv de Chișinău.
„Procesul real al Republicii Moldova va depinde de capacitatea instituțiilor de la Chișinău de a menține ritmul reformelor, în justiție, în lupta împotriva corupției, în energie, achiziții publice, administrație, mediu și agricultură”, a avertizat Negrescu.
Vicepreședintele PE a apreciat finalizarea screening-ului tehnic în doar 15 luni – „un succes care arată că Republica Moldova poate demonstra performanță la nivel european” – și a evidențiat Planul de Creștere pentru Moldova de 1,9 miliarde de euro, care va finanța proiecte concrete: spitalul regional din Bălți, modernizarea termoficării din Chișinău, reducerea facturilor la energie și accesul la zona unică de plăți în euro.
O noutate importantă este că datorită amendamentelor depuse de însuși Victor Negrescu, regulamentul Planului de Creștere prevede pentru prima dată finanțarea directă a organizațiilor societății civile și implicarea explicită a diasporei moldovenești în proiectele de dezvoltare.
„Societatea civilă nu este un partener opțional. Este parte din arhitectura oficială a integrării europene. Fără ea, aderarea rămâne tehnică. Cu ea devine democratică și durabilă”, a concluzionat Negrescu.
Șeful Secției Politice a Delegației UE în Republica Moldova, Máté Csicsai, a completat mesajul european cu o notă pragmatică.
„Oamenii nu sunt interesați de procese, ci de rezultate. Aici este important să luăm în calcul că avem și capacități imense în societatea civilă și în sectorul de afaceri, care trebuie folosite în procesul de aderare”, a adăugat Csicsai, punând accent pe reforma teritorial-administrativă și pe necesitatea unui consens politic larg după perioada electorală intensă.
Din partea autorităților moldovenești, deputata PAS Marcela Adam a reamintit că actuala legislatură și-a asumat explicit să devină „Parlamentul Aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.
„Am a creat o comisie parlamentară specială pentru integrare europeană. Reforma justiției rămâne clusterul cel mai important, cu care se deschid și se închid negocierile, iar linia de interconectare energetică Vulcănești–Chișinău este pe ultima sută de metri”, a spus deputata PAS.
Șeful Biroului pentru Integrare Europeană, Ghenadie Marian, a atras atenția că obiectivul pentru închiderea capitolelor de negociere până în 2028 este o prioritate.
„Asta presupune o dublare anuală a performanței și o coordonare strânsă între toate instituțiile, administrația locală, societatea civilă și mediul privat”, a spus oficialul.
Următorii 2–3 ani vor decide dacă Republica Moldova prinde fereastra istorică a aderării accelerate sau rămâne în anticamera Uniunii Europene.



