Ucraina are la dispoziție o săptămână, până pe 27 noiembrie 2025, pentru a oferi un răspuns oficial la planul de pace transmis de Statele Unite, un document amplu în 28 de puncte care vizează încetarea războiului declanșat de Rusia în 2022. Propunerea, elaborată în urma unor consultări între oficiali americani și ruși și publicată inițial de un deputat al Radei Supreme, include o serie de concesii majore cerute țării afectate de război și a generat reacții rapide la Kiev, Washington, Moscova și în capitalele europene.

Planul prevede ca Ucraina să accepte cedarea unor teritorii din estul țării, inclusiv din Donbas, precum și recunoașterea de facto a anexării Crimeei. În plus, armata ucraineană ar urma să fie redusă la aproximativ 600.000 de militari, iar Ucraina ar trebui să își înscrie în Constituție statutul de neutralitate, renunțând definitiv la perspectiva aderării la NATO. Acest angajament ar urma să fie confirmat și de Alianța Nord-Atlantică.

În același timp, documentul interzice staționarea permanentă a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei, dar permite menținerea unor avioane europene în Polonia pentru misiuni de descurajare.

Planul mai include garanții de securitate din partea Statelor Unite, un pact de neagresiune între Rusia, Ucraina și mai multe state europene, precum și un fond de peste 100 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei, provenit din active ruse înghețate. Implementarea acordului ar urma să fie supravegheată de un „Consiliu de Pace” condus direct de Donald Trump.

Președintele Volodimir Zelenski a confirmat primirea oficială a planului și a anunțat că echipele Ucrainei și ale Statelor Unite au început analiza punctelor. Într-un mesaj către populație, Zelenski a subliniat nevoia unui „proces diplomatic constructiv”, dar a avertizat asupra riscului unor declarații pripite, reiterând că Ucraina urmărește „o pace dreaptă și demnă”.

„Am avut o întâlnire cu reprezentanţi ai Statelor Unite. Partea americană şi-a prezentat propunerile – punctele unui plan pentru a pune capăt războiului – viziunea lor. Încă din primele zile ale războiului, am susţinut o poziţie foarte simplă: Ucraina are nevoie de pace. O pace reală – una care să nu fie distrusă de o a treia invazie. O pace demnă – cu termeni care respectă independenţa noastră, suveranitatea noastră şi demnitatea poporului ucrainean”, a declarat Zelenski.

Acesta a precizat că va discuta direct cu Donald Trump în zilele următoare pentru a clarifica elementele esențiale ale documentului.

„Mă aştept să vorbesc cu preşedintele Trump în zilele următoare. Suntem pe deplin conştienţi că forţa Americii şi sprijinul Americii pot într-adevăr aduce pacea mai aproape și nu vrem să pierdem acest lucru. Suntem, de asemenea, conştienţi că Rusia nu are nicio dorinţă reală de pace – altfel nu ar fi început acest război. Statele Unite au puterea de a se asigura că disponibilitatea Rusiei de a pune capăt războiului devine în sfârşit una serioasă”, a precizat liderul de la Kiev.

La Washington, Donald Trump a salutat redactarea planului și a afirmat că acesta reprezintă „o șansă reală” pentru oprirea conflictului, chiar dacă va impune sacrificii dificile. Casa Albă a transmis că prevederile sunt „flexibile” și pot fi ajustate în urma consultărilor cu Ucraina.

Trei oficiali americani au declarat pentru NBC News că acordul de pace trebuie încă discutat în detaliu cu partea ucraineană și că momentul finalizării proiectului a coincis cu vizita unei delegații militare americane la Kiev, venită pentru discuții privind strategia, tehnologia militară și perspectivele relansării negocierilor.

Reacția Moscovei a fost rezervată.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că între SUA și Rusia există „contacte” pe tema propunerii, însă nu negocieri formale. El a subliniat că orice acord de pace trebuie să „elimine cauzele profunde ale conflictului”, reiterând cerințele Rusiei: neutralitatea Ucrainei, reducerea capacităților militare ale Kievului și garanții juridice pe termen lung.

„Dacă acest lucru este adevărat, atunci aceasta este o decizie care poate încuraja cu adevărat regimul de la Kiev să (vină la) procesul de pace. Este evident că SUA au fost principalul furnizor al acestui război până acum. Dacă SUA încetează să mai fie un furnizor de arme sau suspendă aceste livrări, aceasta va fi probabil cea mai bună contribuție la cauza păcii”, a mai declarat Peskov.

Uniunea Europeană intervine

În Europa, mai mulți oficiali au criticat demersul, afirmând că un acord de pace nu poate fi rezultatul unei „capitulări impuse”. Diplomați europeni avertizează că excluderea statelor UE din negocieri riscă să submineze legitimitatea și stabilitatea pe termen lung ale unui eventual acord.

Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, a transmis administrației americane că planul în 28 de puncte nu are nicio șansă de reușită fără sprijinul Ucrainei și al guvernelor europene – principalii finanțatori ai efortului de război al Kievului.

„Presiunea trebuie exercitată asupra agresorului, nu asupra victimei. Recompensarea agresiunii nu va face decât să invite mai multă agresiune. Dacă Rusia scapă nepedepsită, e doar o chestiune de timp până vom vedea mai multă agresiune, nu doar în Ucraina, ci și împotriva unor state membre ale UE și NATO”, a avertizat Kallas la Bruxelles.

Planul american reprezintă cea mai ambițioasă tentativă diplomatică de la începutul invaziei ruse. Totuși, concesiile cerute Ucrainei ridică semne de întrebare, iar pozițiile divergente ale marilor actori internaționali indică faptul că negocierile vor fi extrem de complicate.

În timp ce Washingtonul și Moscova sugerează că propunerea ar putea deschide o cale către pace, Kievul insistă că orice soluție trebuie să respecte suveranitatea țării, iar Europa avertizează că nu va susține o înțelegere care marginalizează securitatea continentală.