Un fragment din piesa „Testamentul” de Gheorghe Urschi este textul ales pentru Marea Dictare Națională din acest an. Aproximativ 3.500 de oameni participă, pe 31 august, la cea de-a patra ediție a evenimentului organizat de Ziua Limbii Române - 2.500 dintre ei în Piața Marii Adunări Naționale, iar alți circa 1.000 în diferite localități din țară.

În centrul Chișinăului, mesele au fost ocupate de la primele ore ale dimineții de elevi, profesori, părinți, dar și oameni care au venit pur și simplu să vadă cât de bine stăpânesc limba română. Ediția din acest an este dedicată inclusiv memoriei lui Gheorghe Urschi, actor, regizor, dramaturg și umorist care a rămas una dintre figurile cunoscute ale scenei moldovenești.

Secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, a explicat că alegerea textului ține de felul în care Gheorghe Urschi a reușit să surprindă societatea și oamenii timpului său.

„Gheorghe Urschi a fost un observator lucid și fin al oamenilor și vremurilor în care a trăit. A avut curajul și darul de a vorbi prin umor despre ceea ce nu era ușor de spus uneori direct. A ironizat metehnele sociale și umane, fără să-și piardă afecțiunea pentru oameni”, a spus Adriana Cazacu.

La deschiderea dictării au venit și premierul Vasile Tofan și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. O bună parte a discursului premierului a fost despre oamenii care, în perioada sovietică și în anii mișcării de renaștere națională, au luptat pentru revenirea la grafia latină și pentru limba română.

Tofan i-a amintit pe Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Ghimpu, Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Premierul a vorbit și despre profesorii școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului.

„Limba română a rezistat aici în pofida ocupației sovietice, alfabetului străin care i-a fost impus și a presiunii enorme a limbii ruse în educație, în administrație, în viața publică. A rezistat pentru că nu putea fi scoasă din oameni. Era limba vorbită acasă, limba bunicilor, limba cântecelor, limba în care oamenii își spuneau bucuriile și necazurile”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul s-a referit separat la cunoașterea limbii române de către cei care locuiesc în Republica Moldova. În opinia sa, respectul pentru limbile materne ale diferitelor comunități trebuie să meargă împreună cu învățarea limbii de stat.

„Dacă trăiești aici, e firesc să înveți româna. Da, suntem un popor deschis și primitor, respectăm limbile vorbite de oameni care trăiesc aici și nimeni nu trebuie să renunțe la limba sa maternă. Dar ne respectăm și propria limbă și ne dorim ca oamenii care aleg să trăiască în Republica Moldova să învețe și să vorbească româna”, a spus șeful Guvernului.

Tot Tofan a vorbit despre felul diferit în care româna sună de la o regiune la alta, fără ca aceste particularități să-i diminueze valoarea.

„Româna este extraordinar de bogată, iar ca să o iubești nu trebuie obligatoriu să o vorbești cu accent de București. Româna sună la fel de frumos și în dulcele nostru grai moldovenesc”, a afirmat premierul.

Pentru Tofan, faptul că mii de oameni aleg să vină în PMAN pentru o dictare spune mai mult decât rezultatul propriu-zis al testului.

„Este despre faptul că ne pasă, că mii de oameni vin împreună în această piață pentru a scrie în limba lor: elevi, profesori, părinți, bunici. Este o tradiție frumoasă și sper să crească de la an la an”, a spus premierul.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a abordat o altă latură a subiectului – accesul la limba română pentru cei care nu o cunosc sau vor să o vorbească mai bine. Potrivit acestuia, cunoașterea limbii de stat trebuie să deschidă accesul oamenilor la educație, piața muncii și instituții.

„Limba română nu trebuie să fie o barieră, trebuie să fie o punte. Cunoașterea limbii române înseamnă posibilitatea de a participa pe deplin la viața acestei țări, înseamnă acces la educație, la muncă, la cultură, la instituții, posibilitatea de a vorbi unul cu celălalt și de a construi împreună aceeași societate”, a declarat Perciun.

De Ziua Limbii Române, și studenții Academiei Militare și elevii Colegiului Militar „Alexandru cel Bun” au participat la cea de-a IV-a ediție a Marii Dictări Naționale.

Ministrul a amintit că este în desfășurare cel de-al doilea Program Național de studiere a limbii române, prin care adulții pot urma cursuri pentru a învăța limba sau pentru a-și îmbunătăți cunoștințele.

Marea Dictare vine anul acesta și cu o premieră. Pentru prima dată au fost create condiții pentru participarea persoanelor cu deficiențe de vedere. Ministerul Educației spune că decizia a fost luată după ce mai mulți tineri au cerut să poată participa la eveniment.

Marea Dictare Națională a ajuns în 2026 la cea de-a patra ediție. Evenimentul este organizat de Ministerul Educației și Cercetării, sub egida Președinției, cu prilejul Zilei Limbii Române, marcată anual la 31 august.

Limba română, elogiată astăzi în R. Moldova. Circa 3.500 de persoane sunt așteptate la Marea Dictare Națională

R. Moldova celebrează astăzi Ziua Limbii Române, în capitală și în alte regiuni ale țării fiind programate manifestări dedicate sărbătorii. Cele mai multe evenimente vor avea loc la Chișinău, care găzduiește inclusiv cea de-a patra ediție a Marii Dictări Naționale, organizată sub egida Președinției. Marea Dictare Națională este găzduită de

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Victoria Romaniuc