Banii au înlocuit ideologia în operațiunile de influență asupra Republicii Moldova, iar protestele plătite au redus disponibilitatea oamenilor de a ieși în stradă fără remunerare, susține directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață. În cadrul Forumului de Securitate de la Chișinău, acesta a declarat că identificarea finanțatorilor este esențială pentru combaterea ingerințelor electorale, a dezinformării și a altor acțiuni îndreptate împotriva țării.

Șeful SIS a explicat că, în urmă cu două-trei decenii, asemenea influențe se sprijineau într-o măsură mai mare pe ideologie, pe limba rusă și pe trecutul sovietic. În prezent, potrivit lui, rolul banilor a devenit dominant, deoarece fiecare componentă a unei operațiuni de ingerință presupune cheltuieli.

„Ideologia are un rol mai mic, banul a înlocuit ideologia”, a declarat Alexandru Musteață.

Directorul SIS a afirmat că instituția evaluează permanent potențialul de protest din Republica Moldova și riscul ca manifestațiile să degenereze în violențe. În acest context, el a susținut că anii de mobilizare contra plată au afectat inclusiv modul în care oamenii se raportează la protest ca instrument democratic.

„Am văzut că, după atâția ani de proteste plătite, când oamenii ieșeau doar de dragul banilor, oamenii nu mai vor să iasă la proteste fără plată”, a spus Musteață.

El a subliniat că protestul este un instrument democratic al cetățenilor, însă a apreciat că, prin remunerarea participanților, acesta a devenit un „business”.

O parte importantă a intervenției sale a vizat schimbarea mecanismelor prin care sunt transferați banii destinați operațiunilor de influență. Potrivit directorului SIS, în trecut erau utilizate companii-fantomă și tranzacții împărțite în mai multe părți, apoi reunite. Aceste scheme presupuneau folosirea unor companii și bănci care funcționau într-un mediu legal. Apariția criptomonedelor a adăugat un nou nivel de complexitate.

Musteață a atras atenția asupra reglementării insuficiente a domeniului și și-a exprimat speranța că Republica Moldova va aproba în curând legislația privind piața și circulația criptomonedelor.

„În R. Moldova sperăm să fie aprobată în curând legislația care să reglementeze piața cripto și circulația cripto”, a declarat șeful SIS.

În aceeași intervenție, Alexandru Musteață a acuzat Rusia că a dezvoltat, cu ajutorul lui Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova, un instrument care a permis aducerea banilor în țară și influențarea proceselor electorale din 2023, 2024 și 2025.

„Au dezvoltat un instrument care le-a permis să aducă bani înapoi în Republica Moldova și să influențeze procesele electorale în 2023, 2024, 2025. Și asta a devenit un fenomen global”, a afirmat el.

Directorul SIS a menționat în acest context rețeaua A7, despre care a spus că a ajuns la o amploare ce impune cooperarea între diferite instituții pentru combaterea fenomenului. Potrivit lui Musteață, finanțarea susține întregul mecanism al operațiunilor de influență: plata persoanelor implicate, procurarea echipamentelor, întreținerea birourilor și utilizarea tehnologiilor și a programelor informatice. El a declarat că SIS a investigat inclusiv finanțarea dezinformării și a propagandei prin instrumentele descrise.

„Întregul proces e plătit. Dezinformarea este plătită prin diferite mijloace”, a spus directorul SIS.

Musteață a vorbit și despre acțiunile de sabotaj observate tot mai des în Europa. El a descris un mecanism în care persoane aflate în spatele unui ecran recrutează executanți pentru diferite sarcini, oferindu-le sume între 50 și 1.000 de euro. Potrivit acestuia, persoanele recrutate solicită mai mulți bani atunci când înțeleg că riscurile sunt mai mari.

Șeful SIS a adăugat că atacurile cibernetice necesită investiții considerabile în specialiști, hackeri și echipamente, iar utilizarea inteligenței artificiale contribuie la creșterea complexității acestora. În aceste condiții, urmărirea traseului banilor rămâne, potrivit lui, una dintre principalele metode de identificare a celor implicați.

„Urmează banul și vei găsi infractorul. Urmează banul și vei putea vedea cine este în spatele activităților”, a declarat Alexandru Musteață.

El a explicat că investigarea finanțării poate duce la identificarea coordonatorilor, executanților și a persoanelor recrutate pentru a acționa în interesul unor puteri străine, în cazul descris de el, al Rusiei.

Directorul SIS a avertizat totodată că influența în spațiul informațional nu se limitează la perioadele electorale. El a descris un proces continuu de „război psihologic”, bazat pe mesaje țintite, repetate zilnic pe diferite canale și la diferite scări. În opinia acestuia, asemenea campanii urmăresc să inducă neîncredere în instituții și să planteze îndoieli privind parcursul european al Republicii Moldova, pregătind astfel societatea pentru deciziile din timpul alegerilor.

„Războiul psihologic presupune narațiuni foarte mici, țintite, care se repetă în fiecare zi, pe diferite canale”, a afirmat Musteață.

Șeful SIS a menționat TikTok, Facebook și Telegram printre platformele pe care cetățenii sunt expuși acestor mesaje. El a precizat că în construirea unor asemenea operațiuni sunt implicați nu doar specialiști în IT sau finanțe, dar și psihologi și persoane care cunosc psihologia maselor.