Republica Moldova marchează astăzi 35 de ani de la proclamarea independenței. Pe 27 august 1991, într-un moment decisiv pentru destinul țării, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență și a desprins oficial republica de Uniunea Sovietică.

Drumul spre independență începuse însă cu mai mulți ani înainte. La sfârșitul anilor ’80, mișcarea de renaștere națională a adunat în centrul Chișinăului sute de mii de oameni care cereau libertate, revenirea la alfabetul latin și recunoașterea identității naționale. Un moment important a avut loc la 31 august 1989, când au fost adoptate legile privind limba de stat și revenirea la grafia latină. Ulterior, ziua de 31 august a devenit sărbătoare națională.

Au urmat alte decizii prin care republica își afirma treptat identitatea și dreptul de a-și hotărî singură viitorul. La 27 aprilie 1990 a fost adoptat Tricolorul, la 23 iunie același an Parlamentul a votat Declarația de Suveranitate, iar la 3 noiembrie a fost aprobată Stema de Stat.

În mai 1991, denumirea oficială a țării a fost schimbată din Republica Sovietică Socialistă Moldova în Republica Moldova. Câteva luni mai târziu, tentativa de lovitură de stat de la Moscova și destrămarea accelerată a Uniunii Sovietice au deschis calea pentru desprinderea definitivă.

Pe 27 august 1991, zeci de mii de oameni s-au adunat din nou în centrul Chișinăului, la Marea Adunare Națională, și au cerut Parlamentului să proclame independența. În aceeași zi, 278 de deputați din primul Parlament ales democratic au votat nominal Declarația de Independență. Documentul proclama solemn Republica Moldova drept „stat suveran, independent și democratic”, liber să-și hotărască prezentul și viitorul fără niciun amestec din afară. Textul Declarației de Independență poate fi consultat pe site-ul Curții Constituționale.

Votul din Parlament a reprezentat actul de naștere al Republicii Moldova ca stat independent. Noul stat a început să-și creeze instituțiile, să stabilească relații diplomatice și să obțină recunoașterea comunității internaționale.

Primele luni de independență au fost însă marcate de tensiuni și instabilitate. În 1992 a izbucnit conflictul armat de pe Nistru, ale cărui consecințe continuă să fie resimțite și astăzi. Tot pe 2 martie 1992, Republica Moldova a devenit membră a Organizației Națiunilor Unite. Aderarea la ONU a confirmat recunoașterea țării ca stat independent și participant cu drepturi depline la viața internațională. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, admiterea a fost decisă prin Rezoluția 46/223 a Adunării Generale.

La 29 iulie 1994, Parlamentul a adoptat Constituția Republicii Moldova, care a intrat în vigoare chiar pe 27 august, la trei ani de la proclamarea independenței. Legea Supremă a consacrat Republica Moldova drept stat suveran, independent, unitar și indivizibil.

În cei 35 de ani care au urmat, țara a trecut prin război, crize economice și politice, schimbări de guverne și perioade în care sute de mii de cetățeni au plecat peste hotare. În același timp, și-a construit instituțiile, și-a consolidat legăturile cu lumea și a continuat să-și caute locul și direcția.

Ziua Independenței nu amintește doar de un document și de un vot istoric. Ea amintește de oamenii care au cerut libertate în piețele Chișinăului, de deputații care și-au asumat decizia din 1991 și de generațiile care au continuat să construiască statul. La 35 de ani de la acel moment, independența rămâne dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură prezentul și viitorul.

La mulți ani, Republica Moldova!