Primarii din R. Moldova cer reguli financiare clare și investiții în infrastructură pentru implementarea eficientă a reformei administrativ-teritoriale. Dincolo de declarațiile politice, în teritoriu domină sentimentul că reforma nu ar avea „o viziune limpede”. O declarație în acest sens a fost făcută de către directorul executiv al Congresului Autorităților Locale (CALM), Viorel Furdui, în cadrul unei emisiuni la Moldova1.

Parlamentul R. Moldova ar urma să adopte, în anul 2026, reforma teritorial-administrativă, iar alegerile locale din 2027 ar trebui să se desfășoare în conformitate cu noua organizare teritorial-administrativă a R. Moldova. Potrivit reprezentanților CALM, esența acestei reforme nu ține de redesenarea hărților, ci de accesul real al cetățenilor la servicii publice.

„O reformă a administrației publice locale este mult mai cuprinzătoare decât simplul aspect teritorial. Dacă ne focusăm doar pe el, riscăm să repetăm greșelile din trecut”, a afirmat directorul CALM.

Până în 2027, R. Moldova ar putea avea o nouă structură administrativă. Bolea: „Este o reformă foarte mult cerută”

Parlamentul R. Moldova ar urma să adopte, în anul 2026, reforma teritorial-administrativă, care ar fi „foarte mult cerută de cetățeni”. Despre acest lucru a anunțat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, candidat la funcția de deputat, în cadrul unei emisiuni. De cealaltă parte, reprezentanții autorităților locale atrag atenția că

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Veronica Fetco

Primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, a atras atenția asupra rolului autorităților de nivelul doi și a presiunii financiare asupra orașelor-reședință de raion.

„Foarte puțin s-a vorbit despre autoritățile de nivelul doi. Consiliile raionale nu au venituri proprii și trăiesc, practic, din transferuri de stat, în timp ce orașele-centru suportă o presiune enormă”, a spus Valentina Casian.

Vicepreședinta Comisiei parlamentare administrație publică și dezvoltare regională, Larisa Voloh, a declarat că reforma nu presupune scenarii ascunse, subliniind că procesul se bazează pe amalgamarea voluntară, cooperarea intercomunitară și reformarea nivelului doi. Potrivit acesteia, deciziile trebuie să aparțină comunităților locale, iar autoritățile și cetățenii sunt cei care stabilesc ce este mai bine pentru ei.

Amalgamare voluntară în raioanele Leova și Fălești. Șapte localități vor forma două entități administrative

Două grupuri de unități administrativ-teritoriale din R. Moldova au aprobat decizii privind amalgamarea voluntară. Primul grup este constituit din orașul Leova și satele Sîrma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, iar al doilea grup include satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hîncești, din raionul Fălești. Modificarea organizării administrativ-teritoriale a fost aprobată astăzi de

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Cu o populație de sub 2,5 milioane de locuitori, R. Moldova are aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă, fiind una dintre cele mai fragmentate țări din Europa. Autoritățile anunță că anul 2026 ar urma să marcheze trecerea la amalgamarea normativă, iar alegerile locale din 2027 să fie organizate pe baza unei noi structuri administrativ-teritoriale.

Până acum, doar două clustere au finalizat procedurile de amalgamare, la Leova și în raionul Fălești. Pentru acest proces, în bugetul de stat pentru anul viitor sunt prevăzute peste 173 de milioane de lei, de două ori mai mult decât în acest an, însă rata de absorbție a fondurilor este de circa 25%.

Vrei știrile pe scurt și rapid? Suntem și pe Telegram