După trei ani în care exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova au mers aproape constant în jos, agricultura începe să tragă din nou economia înainte. Revenirea este deja vizibilă în cifre, însă în spatele creșterii apare o problemă care devine tot mai pronunțată: aproape șapte din zece euro obținuți din exporturile agroalimentare provin acum din materie primă, nu din produse finite. Economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, susține că agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar urma să fie printre principalii factori care vor susține economia Republicii Moldova în acest an.

„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Datele prezentate de economist arată cât de abruptă a fost scăderea și cât de rapidă este revenirea. În trei ani, exporturile agroalimentare s-au redus cu aproximativ 550 de milioane de euro, de la 1,94 miliarde la 1,39 miliarde de euro. Tendința s-a inversat în trimestrul III al anului trecut, iar ulterior exporturile au recuperat aproximativ 400 de milioane de euro și au ajuns la 1,79 miliarde.

„După trei ani la rând când exporturile moldovenești au scăzut continuu, din trimestrul trei al anului 2025 Republica Moldova înregistrează o creștere a exporturilor”, afirmă economistul.

Cea mai mare contribuție la revenire vine din agricultură. Exporturile de semințe oleaginoase au crescut cu peste 200 de milioane de euro, cele de cereale cu 90,9 milioane, iar exporturile de ulei cu 75,5 milioane de euro. Fructele au adus o creștere de 30,4 milioane de euro, iar reziduurile industriei alimentare - alte 13 milioane.

Nu toate sectoarele au mers însă în aceeași direcție. Exporturile de legume au scăzut cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice au pierdut 36,7 milioane de euro.

„Cel puțin la capitolul producția agroalimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat Ioniță.

Dincolo de revenirea exporturilor, structura lor arată însă una dintre vulnerabilitățile economiei moldovenești. Dacă în anii 2000 aproximativ 75% din produsele agroalimentare exportate erau produse finite și doar 25% materie primă, raportul s-a inversat aproape complet.

În prezent, materia primă reprezintă 69% din exporturile agroalimentare, cu o valoare de aproximativ 1,235 miliarde de euro. Produsele finite au ajuns la numai 31%, echivalentul a aproximativ 554 de milioane de euro.

Cu alte cuvinte, Moldova exportă din nou mai mult, dar o face în special prin vânzarea cerealelor, semințelor și altor produse neprocesate, în loc să transforme o parte mai mare a recoltei în produse cu valoare adăugată.

„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea-soarelui”, a explicat economistul.

Există totuși primele semne de revenire și la produsele finite. Ioniță vorbește despre o creștere de aproximativ 20 de milioane de euro, după trei ani de declin. Evoluția este susținută în special de uleiul de floarea-soarelui, în timp ce producția alcoolică trage indicatorul în jos.

Problema procesării devine și mai evidentă atunci când sunt puse față în față exporturile și importurile de produse alimentare procesate și băuturi. Republica Moldova continuă să importe mai mult decât exportă în această categorie.

Deficitul, apărut în trimestrul III din 2024 la aproximativ șapte milioane de euro, a ajuns la 223 de milioane de euro în trimestrul III din 2025. În trimestrul II al acestui an s-a redus la aproximativ 160 de milioane de euro.

„Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul consideră că aici se află una dintre marile mize pentru agricultură. Republica Moldova a avut în mod tradițional o balanță pozitivă la producția agricolă primară, însă avantajul se pierde atunci când este vorba despre procesare.

„La producția agricolă primară balanța comercială a fost întotdeauna pozitivă. Dar mai bine ar fi dacă această balanță va fi pozitivă și în ceea ce privește industria de procesare a producției agricole, unde situația rămâne a fi destul de complicată”, a precizat expertul.

O revenire spectaculoasă se vede în cazul semințelor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui. În 2022, exporturile acestora atinseseră recordul de 725 de milioane de euro. După ce au coborât până la 451 de milioane în 2024, în trimestrul II din 2026 valoarea lor a ajuns la 731 de milioane de euro, depășind precedentul record.

Diferența este însă importantă. Dacă în 2022 semințele și uleiul aveau ponderi apropiate, în acest an creșterea este alimentată în mare parte de exportul masiv de semințe.

„Dacă în 2022 exportul de semințe oleaginoase și de ulei de floarea-soarelui erau practic la același nivel, în 2026, trimestrul doi, s-a exportat masiv semințe oleaginoase”, a explicat Ioniță.

Și cerealele recuperează teren. După recordul de 378 de milioane de euro din 2022 și scăderea la 234 de milioane în 2025, exporturile au ajuns la 303 milioane de euro în trimestrul II din acest an.

Pentru fermieri, însă, mai multe exporturi nu înseamnă automat și venituri comparabile cu cele din urmă cu patru ani. Prețul grâului rămâne mult sub nivelul din 2022. Atunci, un kilogram de grâu era exportat în medie cu 5,8 lei. În trimestrul III din 2025 prețul coborâse la 3,6 lei, iar în trimestrul II din acest an a urcat ușor la 3,9 lei. Pe piața internă, prețul este de aproximativ 3,1 lei kilogramul.

„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a remarcat economistul.

Mai dificilă este situația producției alcoolice. După ce exporturile au ajuns la 251 de milioane de euro în 2024, susținute inclusiv de accesul pe piața americană și de exportul de vermut, valoarea acestora a coborât la 211 milioane de euro în trimestrul II din 2026. Ioniță leagă această evoluție inclusiv de introducerea taxelor vamale pentru produsele moldovenești pe piața Statelor Unite.