Republica Moldova este una dintre cele patru țări candidate pe care Comisia Europeană le consideră în fruntea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, care a prezentat astăzi planul Comisiei privind pregătirea Uniunii pentru o viitoare extindere.

Alături de țara noastră, pe lista celor mai avansate țări candidate se află Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Am identificat patru țări aflate în fruntea procesului: Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Aceste țări au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește nivelul de pregătire în ultimii ani. În rapoartele privind extinderea, care vor fi publicate la sfârșitul lunii octombrie, pe 28 octombrie, intenționăm să prezentăm foi de parcurs indicative pentru aceste țări. Vrem să le ajutăm să mențină ritmul reformelor, iar aceste foi de parcurs vor stabili următorii pași. Ele vor conține calendare orientative și obiective clare care trebuie îndeplinite”, a declarat Marta Kos.

Potrivit Martei Kos, scopul este ca țările candidate să aibă o imagine mai clară asupra parcursului către aderare și să poată menține ritmul reformelor.

„Vrem să le ajutăm să mențină ritmul reformelor, iar aceste foi de parcurs vor stabili următorii pași. Ele vor conține calendare orientative și obiective clare care trebuie îndeplinite. Acest lucru ne va oferi mai multă predictibilitate în ceea ce privește parcursul către aderare. Este important ca acest parcurs va continua să se bazeze pe realizările individuale ale țărilor candidate. Nu vor exista scurtături”, a adăugat oficiala pentru extintere a Comisiei Europene.

În același timp, Comisia Europeană propune ca țările candidate să poată fi integrate treptat în anumite politici și sectoare ale Uniunii înainte de aderarea propriu-zisă. Este vorba despre domenii precum energia, transporturile, inteligența artificială, securitatea și apărarea. Integrarea graduală ar urma să fie condiționată de realizarea reformelor și de respectarea valorilor europene.

Comisia propune, între altele, utilizarea mai largă a unor mecanisme care permit luarea deciziilor fără ca o singură țară să poată bloca anumite măsuri susținute de majoritatea statelor membre, în domenii unde tratatele europene permit acest lucru.

Marta Kos spune că UE vrea garanții mai puternice pentru situația în care un stat membru, după aderare, începe să dea înapoi în ceea ce privește democrația, statul de drept sau drepturile fundamentale. În astfel de cazuri, UE ar putea avea instrumente pentru reducerea finanțării europene sau restricționarea drepturilor de vot.

Amintim că pe 5 octombrie, la Bruxelles, s-a desfășurat cea de zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. În urma evenimentului a fost anunțată debursarea unei noi tranșe de 157 de milioane de euro din Planul de Creștere, după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă, în primul semestru al acestui an.

Țara noastră a realizat, până acum, aproximativ 95% din măsurile prevăzute, pentru perioada respectivă, în Agenda de Reformă, iar noua finanțare va permite continuarea investițiilor în domenii precum transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație