Mii de oameni au protestat duminică în orașul Kraljevo din Serbia, la o zi după ce președintele Aleksandar Vucic a anunțat că va demisiona în următoarele săptămâni și va deschide calea pentru alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate.

Deși o parte dintre manifestanți au primit cu satisfacție anunțul, mulți se îndoiesc că Vucic va renunța complet la putere. Analiștii consideră că acesta ar putea candida pentru funcția de prim-ministru și ar putea susține un apropiat pentru președinție.

„Nu-mi pot imagina că va demisiona și va lăsa puterea altcuiva”, a declarat Marko Djokic, un specialist IT în vârstă de 41 de ani, care a revenit în orașul său natal pentru a participa la protest, scrie Reuters.

Aleksandar Vucic se află la conducerea Serbiei de 12 ani, mai întâi în calitate de prim-ministru, apoi de președinte. În ultimele luni, el s-a confruntat cu ample manifestații conduse de studenți.

Protestele au început după prăbușirea unei copertine din beton la gara din Novi Sad, în noiembrie 2024. În urma tragediei au murit 16 persoane. Incidentul a devenit pentru mulți sârbi un simbol al corupției și al administrării defectuoase a proiectelor publice. Vucic respinge acuzațiile de corupție.

Mișcarea de protest a devenit cea mai mare din Serbia de la înlăturarea lui Slobodan Milosevic, în anul 2000. În ciuda valului de căldură, oamenii s-au adunat duminică în piața centrală din Kraljevo. Manifestanții au fluturat drapele ale Serbiei și au afișat pancarte cu mesajul „Studenții câștigă”. Protestul s-a desfășurat pașnic.

Evoluțiile din Serbia sunt urmărite cu atenție atât la Bruxelles, cât și la Moscova. Uniunea Europeană a condamnat folosirea forței împotriva protestatarilor pașnici și și-a exprimat îngrijorarea privind libertatea presei și independența justiției.

Serbia este țară candidată la aderarea la UE, dar păstrează relații strânse cu Rusia și China. În ultimii ani, Vucic a încercat să mențină un echilibru între aceste legături și apropierea de blocul comunitar.

Pentru a avansa pe calea europeană, Serbia trebuie să consolideze statul de drept, să asigure alegeri libere și corecte și să combată corupția și crima organizată. Belgradul trebuie, de asemenea, să-și alinieze politica externă la cea a UE și să-și normalizeze relațiile cu Kosovo, care și-a declarat independența în 2008.