Astăzi, 3 mai 2026, celebrăm Ziua mondială a libertății presei, o zi dedicată promovării principiilor fundamentale ale jurnalismului liber și independent. Republica Moldova a avansat cu patru poziții în clasamentul mondial al libertății presei, ocupând locul 31. Performanța, anunțată de organizația „Reporteri fără Frontiere” (RSF), plasează țara noastră pe prima poziție în rândul statelor candidate la UE și în categoria regiunilor cu un peisaj mediatic „satisfăcător”.

În analiza dedicată R. Moldova, RSF notează că peisajul mediatic rămâne polarizat între tabere pro-ruse și pro-occidentale, însă controlul exercitat de oligarhi și lideri politici asupra pozițiilor editoriale s-a redus în ultimii ani. Organizația menționează influența lui Ilan Șor asupra unor instituții media, dar și faptul că imperiul media construit în ultimii ani prin companii asociate acestuia a fost slăbit după suspendarea licențelor unor posturi TV. RSF amintește și de suspendarea licențelor unor canale asociate fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, precizând că o parte din conținutul acestor instituții s-a mutat ulterior online.

La capitolul politic, RSF notează că unele instituții media independente abordează subiecte incomode pentru autorități, în timp ce altele se limitează la agenda administrației centrale. Totodată, organizația arată că multe instituții media deținute de politicieni urmează agenda partidelor din care aceștia fac parte.

În ceea ce privește cadrul legal, RSF menționează că libertatea presei și dreptul la informație sunt garantate prin lege, iar cadrul normativ a fost revizuit și aliniat la standardele europene. Totuși, organizația atrage atenția că accesul la informație este uneori afectat, iar procesele de defăimare intentate arbitrar rămân frecvente.

Raportul mai arată că presa independentă din R. Moldova se confruntă cu dificultăți economice, inclusiv din cauza prăbușirii pieței de publicitate în contextul războiului din Ucraina. Din acest motiv, multe redacții au resurse limitate și depind de sprijinul donatorilor externi.

La capitolul siguranță, RSF notează că jurnaliștii pot fi ținta insultelor și intimidărilor din partea politicienilor. Mai mult, susținătorii acestora recurg uneori la hărțuire online împotriva reporterilor considerați ostili. De asemenea, accesul jurnaliștilor în regiunea transnistreană este condiționat de acreditare specială.

Cu ocazia acestei zile, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de recunoștință profesioniștilor din mass-media, subliniind rolul acestora în protejarea democrației în fața provocărilor externe.

„O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși, corecți și dedicați. Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, le mulțumesc tuturor profesioniștilor din mass-media din țara noastră care, prin eforturile lor, au contribuit la consolidarea rezilienței și la apărarea democrației, în condițiile unor atacuri fără precedent asupra dreptului Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul”, a declarat șefa statului.

Președinta a evidențiat progresul în clasamentul internațional, dar a atras atenția asupra necesității de a continua lupta împotriva dezinformării.

„Mai avem mult de lucru, mai ales în contracararea instrumentelor tot mai sofisticate de răspândire a falsurilor și dezinformării, menite să manipuleze opinia publică. Libertatea de exprimare nu poate fi echivalată cu libertatea de a răspândi minciuni, iar protejarea adevărului rămâne o responsabilitate a întregii societății”, a mai punctat Maia Sandu.

În finalul mesajului, șefa statului a făcut apel la o colaborare solidă între presă, instituții și cetățeni, bazată pe încredere și respect reciproc, pentru a apăra valorile democratice și binele comun.

Ziua Mondială a Libertății Presei își are originea în Declarația de la Windhoek, adoptată în Namibia în 1991 de jurnaliști africani, care au cerut o presă liberă, independentă și pluralistă. Ziua a fost proclamată oficial de Adunarea Generală a ONU în 1993, la recomandarea UNESCO.

În fiecare an, UNESCO acordă, pe 3 mai, Premiul Mondial pentru Libertatea Presei „Guillermo Cano”, numit în memoria jurnalistului columbian Guillermo Cano Isaza, asasinat în 1986 în fața redacției ziarului El Espectador din Bogotá.