Piața muncii din Republica Moldova traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii, iar tabloul general indică o realitate paradoxală: în timp ce salariile cresc și apar tot mai multe venituri mari declarate oficial, baza reală de angajați se restrânge accelerat, iar migrația tinerilor devine factorul dominant care rescrie viitorul economic al țării.

Economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, avertizează că Republica Moldova riscă să ajungă într-un dezechilibru structural major dacă nu își adaptează rapid politicile salariale și sociale la standardele europene. În opinia sa, integrarea în Uniunea Europeană presupune, în mod inevitabil, creșterea salariului minim până la cel puțin 50% din salariul mediu, nivel care reflectă practicile din statele membre.

Datele prezentate arată o contracție constantă a populației ocupate: de la aproximativ 1,6 milioane de persoane în 1990, la 1,4 milioane în 2000, 949 de mii în 2010, 834 de mii în 2020 și doar circa 774 de mii în 2025. Această scădere nu este doar numerică, ci și structurală, fiind însoțită de persistența economiei neoficiale.

„Dacă în 1990 peste 380 de mii de persoane activau fără forme legale, în 2025 numărul acestora rămâne semnificativ, la aproximativ 134 de mii, chiar dacă ponderea angajării oficiale a crescut”, susține Ioniță.

În ultimii ani, creșterea locurilor de muncă oficiale nu a reușit să compenseze pierderea generală de forță de muncă. Deși au fost înregistrate zeci de mii de angajări noi, acestea sunt insuficiente raportat la declinul demografic și la migrația externă. În prezent, cele mai multe locuri de muncă formale se regăsesc în agricultură, construcții și sectorul HoReCa, însă aceste domenii nu pot susține singure echilibrul pieței muncii.

„Unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene este migrația populației apte de muncă. Dacă în 2015 peste hotare se aflau circa 610 mii de persoane, în 2025 numărul lor a urcat la aproximativ 923 de mii. Cea mai mare creștere se observă în rândul tinerilor, ceea ce schimbă profund structura demografică și reduce baza viitoare de contribuabili. În aceste condiții, presiunea asupra sistemului de pensii crește, în timp ce numărul celor care îl pot susține scade”, mai spune expertul.

Dezechilibrul devine și mai vizibil atunci când este analizată structura pe vârste: numărul persoanelor de peste 65 de ani a crescut la 436 de mii în 2025, în timp ce segmentul tinerilor de 15-24 de ani a coborât la 238 de mii. Această inversare demografică indică o presiune tot mai mare asupra economiei, care trebuie să susțină tot mai mulți pensionari cu tot mai puțini lucrători activi.

Pe partea veniturilor, Republica Moldova a înregistrat totuși progrese semnificative. Salariul mediu lunar pe malul drept al Nistrului a crescut de la 4.538 de lei în 2015 la peste 15.472 de lei în 2025, cu estimări de peste 17.000 de lei în 2026. Totuși, diferențele regionale rămân evidente, iar pe malul stâng nivelul salariilor este de peste două ori mai mic.

În paralel, numărul persoanelor cu venituri mari a crescut accelerat. Dacă în 2015 erau doar câteva mii de salariați cu peste 1.000 de euro lunar, în 2025 numărul acestora a depășit 122 de mii, iar cei cu peste 2.000 de euro au ajuns la peste 16 mii. De asemenea, numărul persoanelor cu venituri anuale de peste un milion de lei a crescut de aproape zece ori într-un deceniu, semnalând o polarizare tot mai accentuată a veniturilor.

„În acest context, salariul minim rămâne punctul central al dezbaterii. Deși a crescut la 5.500 de lei în 2025 și este estimat la 6.300 de lei în 2026, acesta reprezintă doar aproximativ 36-37% din salariul mediu, sub pragul de 50% considerat standard în Uniunea Europeană”, spune expertul.

.Veaceslav Ioniță susține că, fără o ajustare coerentă a acestui indicator, Republica Moldova va rămâne blocată între aspirația europeană și realitatea unei piețe a muncii subdimensionate.

Potrivit lui, economia moldovenească se află într-un punct de inflexiune: salariile cresc, dar forța de muncă scade; veniturile mari se concentrează, dar populația activă se reduce; iar migrația tinerilor accelerează un proces care, dacă nu este corectat, riscă să redefinească complet structura economică a țării în următorul deceniu.