Parlamentul a susținut în prima lectură proiectele de denunțare a Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente (CSI), a protocolului la acest acord, precum și a Statutului CSI. 

Unii deputați din opoziție au adus astăzi în sală pancarte pe care apăreau mesaje precum „Poporul este ÎMPOTRIVĂ”, „CSI - economie în DEZVOLTARE. Denunțarea - STAGNAREA” și „CSI - posibilități ACTUALE. Denunțarea - pierderi REALE”.

Totodată, în debutul ședinței plenare, vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Batrîncea, a solicitat ca proiectul privind denunțarea Statutului CSI să fie exclus de pe ordinea de zi, invocând că Guvernul nu a oferit explicații clare privind consecințele deciziei și că UE nu solicită imperativ acest lucru. Inițiativa nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Proiectele de denunțare au fost elaborate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Instituția a invocat că valorile și principiile fundamentale ale CSI nu sunt respectate, „în special prevederea conform căreia statele membre recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente”, făcând trimitere la Federația Rusă.

Totodată, autoritățile au explicat că denunțarea Acordului de constituire a CSI este o acțiune „firească și inevitabilă” în realizarea obiectivului de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.

Acordul de constituire a CSI și protocolul la acest acord au fost semnate în decembrie 1991 de către 11 state ex-sovietice, inclusiv R. Moldova. Scopul principal al Acordului și al protocolului a fost constatarea încetării existenței Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) și formarea CSI. La rândul său, Statutul CSI, semnat în 1993, stabilește principiile de bază pe care se constituie Comunitatea.

Ce se schimbă și ce NU se schimbă?

Autoritățile au menționat în repetate rânduri că denunțarea acestor tratate fondatoare ale CSI nu presupune și nu condiționează încetarea participării R. Moldova la alte acorduri încheiate în cadrul CSI, care aduc beneficii concrete cetățenilor noștri și economiei naționale.

Astfel, țara noastră va continua să aplice în relațiile cu statele membre CSI (Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Federația Rusă, Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul și Uzbekistanul) tratate preponderent în domeniul comercial-economic, cum ar fi Acordul privind zona de liber schimb, atât timp cât acestea servesc intereselor economice ale R. Moldova.

Libera circulație a cetățenilor moldoveni în statele CSI la fel nu va fi afectată de această decizie, fiind reglementată în mare parte prin acorduri bilaterale în vigoare.

Autoritățile susțin că retragerea definitivă din organele statutare ale CSI va genera economii de circa 3,1 milioane de lei pentru bugetul de stat.

Chișinăul denunță încă trei acorduri cu CSI. Moldovenii vor avea nevoie de vize pentru a intra în Tadjikistan și Kârgâzstan

R. Moldova a denunțat încă trei acorduri încheiate cu țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI). Proiectele de lege, elaborate de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor, au fost votate astăzi de Parlament în a doua lectură. Mai exact, a fost denunțat acordul privind călătoria fără vize a cetățenilor CSI

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Victoria Romaniuc

R. Moldova a obținut statutul de țară-candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, alături de Ucraina. Președinta țării noastre, Maia Sandu, a declarat ulterior că, pe parcursul avansării pe calea europeană, se va lua decizia privind retragerea din CSI. 

R. Moldova a inițiat oficial procedura de denunțare a acordurilor care stau la baza apartenenței sale la CSI în ianuarie curent. Pe 4 martie, membrii Comisiei parlamentare pentru politică externă au aprobat avizele consultative pentru denunțarea Acordului de constituire a CSI, a protocolului la acest Acord, precum și a Statutului CSI, iar Guvernul a aprobat proiectele de lege pe 11 martie.