O nouă lege pentru mass-media ajunge în Parlament. Ce se schimbă pentru presă
Republica Moldova ar putea avea reguli noi pentru domeniul mass-media. Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a aprobat raportul la proiectul de lege privind mass-media. Autorii spun că noua lege ar urma să creeze un cadru mai clar pentru activitatea instituțiilor media, cu accent pe libertatea de exprimare, responsabilitatea editorială și protejarea pluralismului mediatic.
Noua lege ar urma să înlocuiască Legea presei din 1994, considerată depășită în raport cu realitățile actuale ale pieței media. Documentul vechi a fost adoptat într-o perioadă în care presa era dominată de publicații tipărite și agenții de presă, înainte ca presa online și platformele digitale să devină parte importantă a spațiului informațional.
Proiectul propune un cadru general pentru activitatea furnizorilor de servicii mass-media, indiferent dacă aceștia activează în format tipărit, online sau mixt. Scopul declarat este protejarea libertății de exprimare, a pluralismului mediatic și a independenței editoriale, în conformitate cu standardele europene. Una dintre prevederile importante ține de transparența proprietății și a finanțării instituțiilor media. Publicul ar urma să poată afla cine deține o instituție media, cine sunt beneficiarii reali, care sunt principalele surse de finanțare și dacă există posibile conflicte de interese.
Proiectul prevede și instituirea Registrului furnizorilor de servicii mass-media, care va fi gestionat de Ministerul Culturii. Înscrierea în registru va fi benevolă și nu va fi o condiție pentru desfășurarea activității media. Totuși, înscrierea în registru va fi necesară pentru accesarea unor forme de sprijin public, inclusiv prin Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.
Documentul include și garanții pentru protecția jurnaliștilor. Jurnaliștii vor avea dreptul să refuze realizarea unui material care contravine normelor profesionale și etice. Un astfel de refuz nu ar trebui să ducă la concediere, reducerea salariului sau alte sancțiuni. De asemenea, proiectul prevede protecția surselor jurnalistice și garanții împotriva presiunilor, intimidărilor sau ingerințelor nejustificate în activitatea jurnalistică.
O altă prevedere se referă la interzicerea supravegherii abuzive a jurnaliștilor și redacțiilor. Utilizarea unor programe de supraveghere intruzivă ar fi permisă doar în situații excepționale, prevăzute de lege, autorizate de instanță și justificate prin motive precum securitatea națională sau investigarea unor infracțiuni grave.
Proiectul introduce reguli și pentru instituțiile media online. Acestea vor trebui să aibă mecanisme clare pentru gestionarea comentariilor și a altor forme de conținut publicat de utilizatori pe site-uri sau pe paginile oficiale de pe platformele online. Conținutul vădit ilegal ar urma să fie eliminat imediat, iar în cazurile care necesită o analiză suplimentară, termenul nu va putea depăși 48 de ore.
Legea face referire și la utilizarea inteligenței artificiale în mass-media. Redacțiile vor trebui să asigure verificarea conținutului generat sau adaptat cu astfel de instrumente, în acord cu politica editorială și normele profesionale.
Proiectul mai prevede reguli pentru evaluarea concentrărilor pe piața media. Acestea vor fi analizate nu doar din punct de vedere economic, dar și din perspectiva impactului asupra pluralismului mediatic și independenței editoriale.
Totodată, documentul clarifică rolul unor instituții precum Ministerul Culturii, Consiliul Audiovizualului și Consiliul Concurenței. Ministerul Culturii va gestiona registrul și politicile publice în domeniu, fără a putea interveni în conținutul editorial. Inițiativa urmărește apropierea legislației naționale de standardele europene, inclusiv de Regulamentul european privind libertatea mass-mediei.
Proiectul a fost elaborat de un grup de deputați, pe platforma comisiei parlamentare de profil, cu participarea experților din societatea civilă, a reprezentanților Ministerului Culturii și ai Consiliului Audiovizualului.
Inițiativa legislativă urmează să fie propusă Parlamentului spre examinare în prima lectură. Dacă va fi adoptată, legea va intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.