„Nu din vina judecătorului” - Domnica Manole explică dosarul care a dus la condamnarea Republicii Moldova la CEDO

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a venit cu explicații publice în contextul unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului prin care Republica Moldova a fost obligată să achite aproximativ 560.000 de euro companiei Seksimp Group în legătură cu un litigiu civil pornit în anul 2011 privind executarea unei datorii din chirie.

Cazul, aflat de mai mulți ani în circuitul judiciar național și ulterior la Strasbourg, are la bază o hotărâre din 2011 prin care instanțele din Republica Moldova au dispus încasarea unei datorii de aproximativ 1,12 milioane de lei rezultate dintr-un contract de locațiune a unui imobil. Manole a precizat că în acel dosar au fost implicați mai mulți judecători din diferite niveluri ale sistemului, inclusiv Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție.

„Deci vreau să informez participanții la proces și nu doar, dar și toți cetățenii care mă urmăresc, că este vorba de o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a fost pronunțată pe data de 4 iunie anul acesta”, a declarat ea.

Potrivit explicațiilor sale, după pronunțarea hotărârii din 2011, cauza a intrat în etapa de executare silită, unde au fost întreprinse măsuri pentru recuperarea datoriei, inclusiv prin valorificarea unui bun imobil. Ulterior, compania implicată în litigiu s-a adresat la Curtea Europeană, invocând încălcări ale dreptului la un proces echitabil și probleme legate de modul de motivare a hotărârilor naționale.

Manole a făcut referire la constatările Curții de la Strasbourg, arătând că instanța europeană a criticat în special motivarea hotărârilor din sistemul național.

„Curtea Europeană, în punctele 45-46, menționează față de instanțele judecătorești că nu au motivat suficient, deși Curtea de Apel a examinat cauza în lipsa tuturor părților, a audiat toate argumentele și a pronunțat o hotărâre pe 9 pagini”, a explicat aceasta.

Ea a adăugat că, privit prin prisma standardelor actuale de redactare a hotărârilor judecătorești, „poate ar fi ceva mai mult” în ceea ce privește motivarea.

Un alt aspect reținut în hotărârea CEDO vizează modul în care s-a format prejudiciul, instanța europeană apreciind că pierderea reclamată de companie a fost influențată de vânzarea unui bun imobil la un preț sub valoarea de piață în cadrul procedurii de executare. În acest context, Manole a respins ideea că prejudiciul ar putea fi atribuit direct judecătorilor care au examinat cauza de fond.

„Nu din vina judecătorului Manole care a încasat o datorie în baza unui contract de chirie, sau locațiunii, cum se numea atunci”, a subliniat ea, insistând că este vorba despre efectele etapelor ulterioare ale executării hotărârii.

În același timp, președinta Curții Constituționale a precizat că nu comentează fondul unei eventuale răspunderi individuale și că lasă la latitudinea plenului Curții examinarea cererii de recuzare formulate în acest context.

„Prin urmare, las plenul Curții Constituționale să decidă privitor la această cerere de recuzare”, a afirmat Manole.

Întrebată în cadrul unei emisiuni TV, președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște detalii despre dosarul examinat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), în care Republica Moldova a fost condamnată la plata a 560.000 de euro și care are legătură cu o cauză în care a fost implicată și actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole.

Șefa statului a precizat că a aflat pentru prima dată despre acest caz și a subliniat că Republica Moldova are numeroase dosare la CtEDO.

În același context, Maia Sandu a comentat ideea ca judecătorii să fie obligați să achite din propriul buzunar despăgubirile stabilite de Curtea de la Strasbourg, respingând această posibilitate. Potrivit ei, standardele internaționale nu permit astfel de măsuri, iar răspunderea magistraților poate fi angajată doar dacă se demonstrează abuz sau rea-credință. În lipsa unor dovezi clare, a subliniat președinta, judecătorii beneficiază de dreptul la eroare.

Ea a mai menționat că soluția nu constă în sancțiuni financiare directe, ci în consolidarea integrității în sistemul judecătoresc și în aplicarea corectă a jurisprudenței CtEDO, pentru a evita condamnări repetate.

Maia Sandu a adăugat că Republica Moldova mai are pe rol numeroase cauze la CtEDO și că există riscul unor noi condamnări, motiv pentru care reforma justiției rămâne o prioritate.

Pe 4 iunie 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii, în urma constatării unor încălcări legate de modul în care au fost soluționate litigiile în instanțele naționale.

Judecătorii de la Strasbourg au reținut că instanțele din Republica Moldova au dispus despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, iar ulterior bunurile companiei au fost supuse executării silite și vândute la licitație.

Conform hotărârii, statul trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care aceasta devine definitivă, iar în caz de întârziere se vor calcula dobânzi.

Ministerul Justiției a precizat că decizia nu este încă definitivă și va rămâne în această fază până la expirarea termenului de trei luni, dacă părțile nu solicită trimiterea cauzei la Marea Cameră a CtEDO. Instituția a mai menționat că, odată ce hotărârea va deveni definitivă, aceasta va fi executată de Guvern.