„Noul front al lui Putin în războiul din Ucraina este în Balcani” - analiză Bloomberg

Președintele rus Vladimir Putin forțează propaganda și disputele religioase din Kosovo și Bosnia-Herțegovina pentru a deturna atenția NATO de la invazia sa ilegală în Ucraina, transmite într-o analiză publicată în Bloomberg, James Stavridis, amiral în rezervă al Marinei SUA, fost comandant suprem al forțelor aliate din Europa.

De-a lungul istoriei Rusiei, țarii au căutat modalități de a domina ceea ce ei numeau „vecinătatea apropiată” a vastului lor imperiu. În zilele noastre, invadarea ilegală a Ucrainei din ordinul președintelui Vladimir Putin urmează același principiu strategic.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram

Potrivit lui James Stavridis, dacă va câștiga, Putin și-ar îndrepta atenția către R. Moldova, următoarea oprire spre Europa de Est – și unde o enclavă separatistă, regiunea transnistreană, este ocupată deja de Rusia. Dar mai există o țintă foarte atractivă în apropiere: Balcanii de Vest.

Balcanii de Vest

Acest teritoriu turbulent din sud-estul Europei numără patru membri stabili ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO): Croația, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord. Kremlinul și-a fixat atenția însă pe „alte premii”: Serbia, Kosovo și statul divizat etnic Bosnia-Herțegovina.

Amiralul american în rezervă James Stavridis susține că acum tensiunile persistă între romano-catolicii din Croația, ortodocșii în principal din Serbia și musulmanii din Albania, Kosovo și Bosnia-Herțegovina, iar Putin caută să tragă foloase proprii din această „istorie neterminată”. El știe că, dacă statele membre NATO vor fi nevoite să intervină din nou pentru a calma Balcaniul, atunci vor fi distrase de la susținerea Ucrainei, scrie sursa citată.

Potrivit lui lui James Stavridis, Putin încurajează în mod clar Serbia să exercite presiuni asupra guvernului din Kosovo, care are parte de susținerea NATO. Totodată, el depune eforturi pentru destabilizarea guvernului fragil al Bosniei.

Cel mai experimentat actor politic local este Milorad Dodik, ce întreține legături strânse cu Moscova. Potrivit lui Stavridis, liderul sârbilor din Bosnia-Herțegovina i-a transmis acum zece ani că își dorește alipirea Republicii Srpska la Serbia, un act pe care Vladimir Putin l-ar susține cu bucurie.

În opinia amiralului american în rezervă, un astfel de demers ar fi o provocare din partea lui Putin, care caută orice mijloace pentru a reduce încrederea în NATO și pentru a abate atenția de la susținerea Ucrainei.

Opțiunile Occidentului

Occidentul are opțiuni la acest plan, scrie sursa citată. Deocamdată, ideea cu privire la desfășurarea unor batalioane NATO în Ucraina este puțin probabilă. În schimb, demersuri precum creșterea efectivelor din Kosovo și prevenirea tulburărilor pe care Putin încearcă să le provoace sunt posibile și au sens strategic, menționează Stavridis.

Fostul comandant suprem al forțelor aliate din Europa propune o divizare regională a eforturilor din cadrul NATO, subliniind că statele membre din Balcani și din apropiere (de exemplu, Grecia și Italia) se pot concentra asupra acestei regiuni, în timp ce statele membre est-europene și nordice se pot axa pe Ucraina.

Marile țări din Vest, precum Franța, Germania, Marea Britanie și SUA, au resurse suficiente pentru a fi implicate în ambele zone, apreciază el.

În afară de forțele de stabilizare, NATO trebuie să țină seama de așa-numitul război hibrid purtat de Rusia împotriva sa. Putin se pricepe la utilizarea rețelelor sociale, a campaniilor de dezinformare și a propagandei sale pentru a provoca tensiuni în străinătate. NATO trebuie să-și folosească propriile rețele de informare pentru a expune și a contracara aceste narațiuni false.

Nu este exclus ca rușii să recurgă la atacuri cibernetice împotriva rețelelor electrice și a altor ținte vitale din Kosovo și părțile nonsârbe ale Bosniei. Astfel de atacuri ar crea confuzie și ar crește nemulțumirea socială. În acest caz, NATO își poate susține aliații și prietenii din Balcani oferindu-le sisteme de apărare cibernetică mai eficiente. În cele din urmă, destabilizarea rusă poate fi contracarată cu stimulente economice.

Adunare de Paște pentru „decizii cu privire la supraviețuirea sârbilor”

Analiza lui Stavridis survine pe fondul unor avertismente misterioase lansate de președintele Serbiei. Recent, Aleksandr Vucici a anunțat organizarea unei așa-numite „Adunări de Paște Serbia-Republica Srpska”, programată pentru 5-6 mai.

„La Adunare vor fi luate decizii importante cu privire la supraviețuirea sârbilor în căminele lor strămoșești, progresul lor economic și păstrarea limbii sârbe, a scrierii chirilice și a moștenirii culturale comune”, spune Vucici într-un comunicat emis de biroul său de presă, potrivit Agerpres.

Ulterior, Vucici a reiterat că Serbia se va confrunta în curând cu provocări care „îi amenință direct interesele naționale vitale”.

„Vin zile dificile pentru Serbia. În acest moment, nu îmi este ușor să spun ce știri am primit în ultimele 48 de ore. Dar ele amenință direct interesele naționale vitale atât ale Serbiei, cât și ale Republicii Srpska. În zilele următoare, voi informa poporul Serbiei despre toate provocările care urmează. Va fi greu. Vom lupta. Serbia va câștiga”, a scris liderul de la Belgrad pe pagina sa de Facebook, fără a dezvălui încă amenințarea pe care o tot evocă de câteva săptămâni încoace.