Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații energetice din ultimele decenii, după ce nivelul extrem de scăzut al Dunării a forțat reducerea drastică a producției la centrala nucleară Paks, cea mai importantă sursă de electricitate a țării. Premierul ungar Peter Magyar a anunțat că instalația ar putea fi oprită complet încă de joi sau, cel târziu, vineri, în timp ce autoritățile pregătesc măsuri de urgență pentru a evita un deficit major de energie.

Centrala Paks, care operează patru reactoare de concepție rusească și are o capacitate instalată de aproximativ 2.000 MW, produce în mod obișnuit aproape jumătate din energia electrică a Ungariei. Începând de luni, producția a fost redusă treptat, iar în prezent instalația funcționează la mai puțin de 50% din capacitate, deoarece debitul foarte scăzut al Dunării nu mai permite răcirea reactoarelor în condițiile impuse de normele de mediu și siguranță.

„Așa cum stau lucrurile, se pare că închiderea completă a centralei Paks ar putea avea loc încă de astăzi, dar mai probabil mâine”, a declarat premierul Peter Magyar, avertizând că situația riscă să devină critică în următoarele zile, în contextul temperaturilor extreme și al creșterii consumului de energie.

Șeful Guvernului de la Budapesta a precizat că autoritățile pregătesc un plan de urgență pentru protejarea sistemului energetic. Acesta include o listă a marilor consumatori industriali de energie electrică și apă, al căror consum ar putea fi limitat temporar dacă situația se va agrava. În același timp, executivul ia în calcul apeluri către populație pentru reducerea consumului în orele de vârf.

Peter Magyar a încercat însă să liniștească populația, afirmând că Ungaria dispune de o capacitate de import suficientă pentru a compensa energia pierdută prin oprirea centralei nucleare.

„Putem acoperi această capacitate prin importuri. Avem între 3.600 și 3.800 MW disponibili pentru import”, a declarat premierul, subliniind că rețeaua națională este pregătită să gestioneze această situație.

Criza energetică este agravată de o defecțiune apărută la cea mai mare centrală pe gaze naturale din Ungaria, care a scos din funcțiune încă aproximativ 400 MW. Potrivit autorităților, dacă instalația nu va putea fi repornită rapid, presiunea asupra sistemului energetic va crește și mai mult.

Situația este determinată de seceta severă și valul de căldură care afectează o mare parte a Europei. La Paks, nivelul Dunării a coborât la un minim istoric, depășind chiar și recordurile anterioare. Operatorul centralei a anunțat că reducerea puterii nu este cauzată de probleme tehnice sau de siguranță nucleară, ci reprezintă o măsură preventivă pentru respectarea normelor privind temperatura apei evacuate în fluviu și protejarea ecosistemului.

Scăderea dramatică a debitului Dunării produce efecte și dincolo de sectorul energetic. Navigația comercială este afectată, mai multe nave de transport circulă cu încărcături reduse, iar unele croaziere fluviale au fost suspendate sau reconfigurate din cauza adâncimii insuficiente a apei.

Probleme similare sunt înregistrate și în România. Din cauza acelorași condiții hidrologice, autoritățile române au decis oprirea reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă, care asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a țării. Este pentru prima dată când ambele reactoare sunt scoase simultan din funcțiune din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.

Specialiștii avertizează că astfel de episoade devin tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice. Temperaturile ridicate și seceta prelungită reduc debitul râurilor și limitează capacitatea centralelor nucleare de a utiliza apa necesară răcirii reactoarelor, transformând acest fenomen într-un risc sezonier tot mai important pentru securitatea energetică a Europei.