NATO își consolidează prezența în Groenlanda după eșecul discuțiilor de la Washington

Tensiunile geopolitice din Arctica au atins un nou prag după ce discuțiile de la Washington între oficialii Statelor Unite, Danemarcei și Groenlandei nu au reușit să producă un acord privind viitorul insulei strategice. Negocierile s-au încheiat cu un dezacord profund - care a determinat guvernele europene și NATO să adopte măsuri concrete pentru consolidarea securității în regiune, transmite Financial Times.

Potrivit deciziilor adoptate de Danemarca împreună cu partenerii săi din NATO, soldați vor fi prezenți prin rotație pe teritoriul Groenlandei, o măsură menită să întărească capacitatea de apărare a insulei și a zonei arctice în contextul unei competiții strategice tot mai intense.

„Tensiunile din politica de securitate s-au extins și în Arctica, ceea ce înseamnă că avem nevoie de o prezență sporită în Groenlanda și în jurul acesteia”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, subliniind că decizia de a mări exercițiile militare și prezența trupelor este luată în cooperare cu guvernul groenlandez și aliații NATO.

Deși Danemarca și Greenlandul rămân ferm împotriva ideii de a transfera sau vinde suveranitatea către SUA, discuțiile de la Casa Albă cu oficialii americani condusă de vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de stat Marco Rubio au acceptat crearea unui grup de lucru comun menit să abordeze preocupările legate de securitatea și viitorul insulei.

„Am convenit să discutăm în continuare, dar rămânem în dezacord fundamental”, a spus recent ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen.

Militari din mai multe state NATO, printre care Franța, Germania, Suedia, Norvegia și Olanda, sunt deja pe insulă sau sunt pe drum, participând la operațiuni de recunoaștere și exerciții comune sub umbrela unei manevre, coordonată de Danemarca și aliații europeni.

Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat pe platforma X că țara pe care o conduce trebuie să intervină.

„Franța și europenii trebuie să fie prezenți oriunde interesele lor sunt amenințate”, subliniind, însă, că scopul nu este escaladarea conflictului, ci consolidarea apărării teritoriale și cooperarea în cadrul NATO.

Un contingent german de aproximativ 13 militari a sosit în Nuuk pentru misiuni de recunoaștere, în timp ce forțe suedeze și norvegiene sunt implicate în operațiuni similare, pregătind infrastructura și cadrele pentru rotațiile viitoare ale trupelor.

Pe fondul acestor mișcări, Rusia a criticat puternic inițiativa NATO, descriind retorica privind o presupusă amenințare venită din partea Moscovei și Beijingului drept „o iluzie menită să creeze isterie” și avertizând că militarizarea Arcticii poate agrava tensiunile internaționale.

Oficialii de la Copenhaga și Nuuk au fost la fel de fermi în respingerea oricărei idei de cedare a insulei.

„Groenlanda nu este și nu va fi niciodată de vânzare”, a afirmat premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen.

El a reafirmat sprijinul pentru Danemarca și pentru principiile NATO privind suveranitatea și autodeterminarea.

Pentru Danemarca și statele europene, consolidarea prezenței militare nu este doar o reacție la discuțiile tensionate cu Washingtonul, ci și o manifestare a unei strategii mai largi de securitate în regiunea arctică, unde competiția pentru resurse, rute comerciale și influență geostrategică s-a intensificat vizibil în ultimii ani.

Discuțiile din grupul de lucru creat cu Washingtonul vor continua în săptămânile următoare, în încercarea de a găsi un compromis care să îmbine preocupările americane pentru securitate și angajamentul Danemarcei și Groenlandei pentru suveranitatea teritorială, în contextul unei prezențe NATO tot mai vizibile în Arctica.