Ministrul Apărării răspunde criticilor privind acordul militar cu Ucraina: „Nu oferim asistență directă...”

Acordul de cooperare tehnico-militară semnat recent de Republica Moldova și Ucraina nu presupune acordarea de asistență militară directă țării vecine, ci schimburi de informații, experiență și tehnologii pentru consolidarea capacităților de apărare. Precizările au fost făcute de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, care a respins acuzațiile opoziției privind documentul semnat la Kiev. Oficialul a explicat că Republica Moldova are acorduri similare inclusiv cu Federația Rusă și Belarus, semnate în anii '90.

Ministrul Apărării a reacționat la criticile apărute după semnarea acordului de cooperare tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina, pe 26 octombrie, la Kiev. Documentul a provocat reacții din partea opoziției, care a cerut publicarea integrală a textului și a pus sub semnul întrebării compatibilitatea acestuia cu statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Anatolie Nosatîi a acuzat opoziția că răspândește informații false și încearcă să împiedice modernizarea Armatei Naționale, susținând că asemenea acțiuni servesc intereselor Federației Ruse.

„Este în natura opoziției să fie împotriva a tot ce se face bine pentru Republica Moldova, pentru a promova agenda Federației Ruse și pentru a dori ca Republica Moldova să fie un stat neputincios, să facă față cerințelor de securitate în interesul cetățenilor”, a declarat ministrul.

Pentru a explica în ce constă cooperarea militară cu alte țări, Anatolie Nosatîi a precizat că Ministerul Apărării are încheiate peste 120 de tratate cu caracter militar. Acestea reglementează domenii precum instruirea personalului, logistica, medicina militară, securitatea cibernetică și dezvoltarea capacităților de apărare. Ministrul a menționat că Republica Moldova are acorduri de cooperare tehnico-militară cu Belarus, din 1995, cu Federația Rusă, din 1997, și cu Turcia, din anul 2000. În cazul Ucrainei, cooperarea militară are la bază un acord semnat în 1993, completat ulterior de alte 11 acorduri bilaterale. Acestea acoperă domenii precum apărarea antiaeriană, aviația, topografia militară, medicina militară, transportul și logistica.

În acest context, Anatolie Nosatîi a explicat că noul document extinde posibilitățile de colaborare în domenii tehnologice, fără a schimba caracterul relațiilor militare dintre cele două state.

„Părțile intenționează să coopereze în domeniul tehnico-militar pe aspecte cum ar fi modernizarea și exploatarea în siguranță a tehnicii militare și armamentului, logistică, sisteme de comunicații, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, transfer de cunoștințe și tehnologii, proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică și a tehnologiilor de supraveghere a spațiului aerian”, a explicat ministrul.

Anatolie Nosatîi a dat citire prevederilor articolului 3 din document, pentru a clarifica natura cooperării dintre cele două țări.

„«Cooperarea în cadrul acestuia va avea exclusiv caracter de consultare, analiză și schimb de informații tehnico-științifice, documentație de specialitate, bune practici și experiență profesională» (...) Așadar, acțiunile realizate în contextul implementării respectivului acord nu vor putea fi interpretate ca acordare de asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat”, a precizat oficialul, citând prevederile acordului.

Ministrul a subliniat că scopul colaborării este protejarea populației și a spațiului aerian al Republicii Moldova de drone și alte amenințări la adresa securității naționale.

Declarațiile vin după ce Partidul Socialiștilor a cerut publicarea acordului și a anunțat că ar putea organiza proteste. Socialiștii consideră că documentul ridică probleme legate de neutralitatea țării și au solicitat prezentarea unui raport al Guvernului în Parlament. Anatolie Nosatîi a respins și acuzațiile că textul acordului ar fi secret. El a explicat că documentul urmează să fie transmis Ministerului Afacerilor Externe, după care va fi promovat pentru ratificare în Parlament. Textul integral ar urma să fie disponibil public odată cu inițierea procedurilor parlamentare. Acordul va intra în vigoare după îndeplinirea procedurilor legale necesare.

Întrebat ce înseamnă, concret, accesul la tehnologiile ucrainene de interceptare a dronelor, ministrul Apărării a explicat că Ucraina dispune de experiență practică în combaterea aparatelor de zbor și a rachetelor folosite de Rusia.

„Actualmente, cele mai bune cunoștințe și cele mai bune sisteme care pot face față noilor sisteme de rachete și drone folosite de Federația Rusă și care, cu regret, survolează spațiul aerian al Republicii Moldova, punând în pericol viața cetățenilor, pot fi obținute doar din partea ucrainenilor, fiindcă ei sunt cei care zilnic le testează, le folosesc pentru a-și proteja cetățenii, pentru a-și proteja infrastructura critică”, a declarat Nosatîi.

Ministrul a amintit că a fost martor, în timpul vizitei în Ucraina, la un atac cu rachete și drone asupra Kievului. În opinia sa, experiența acumulată de specialiștii ucraineni poate ajuta Republica Moldova să identifice soluții mai eficiente pentru supravegherea și protejarea spațiului aerian. Întrebat dacă documentul permite și schimburi de informații privind fabricarea dronelor sau munițiilor, Anatolie Nosatîi a răspuns că este vorba despre colaborare în domeniul apărării și al securității naționale.

Anatolie Nosatîi a afirmat că amenințările cu care se confruntă Republica Moldova sunt o consecință directă a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Menționăm că de la începutul războiului din Ucraina, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat de peste 100 de ori, conform datelor prezentate de autorități. Unul dintre cele mai recente incidente s-a produs în apropierea satului Chiștelnița, raionul Telenești, unde o dronă a căzut în apropierea unor locuințe și a unei instalații energetice. Specialiștii au descoperit un focos de peste 52 de kilograme, care a fost ulterior nimicit în condiții de siguranță.

La semnarea acordului de la Kiev, premierul Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova își păstrează statutul de neutralitate, însă acesta nu trebuie să însemne lipsa capacităților de apărare.