Ministerul Educației propune una dintre cele mai ample reforme ale sistemului de învățământ din ultimii ani, care ar putea schimba radical modul în care sunt administrate școlile din Republica Moldova. Reforma, intitulată „Restart în educație”, presupune crearea unor agenții teritoriale subordonate direct ministerului și scoaterea școlilor de sub controlul consiliilor raionale, într-o încercare de a reduce influența politică și de a uniformiza calitatea educației în întreaga țară.

Conceptul reformei a fost publicat de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și intră acum în proces de avizare și consultări publice. Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că scopul principal este reducerea diferențelor majore dintre raioane și asigurarea unui acces egal la educație pentru toți copiii, indiferent de localitatea în care învață.

„Obiectivul major este să reușim să asigurăm accesul egal al tuturor copiilor, indiferent de raionul în care ei își fac studiile, la educație de calitate”, a declarat Dan Perciun în cadrul unei conferințe de presă. Ministrul a precizat că reforma nu vizează atât grădinițele sau alte instituții, cât școlile primare, gimnaziale și liceale din țară.

Potrivit autorităților, una dintre cele mai grave probleme ale sistemului este discrepanța enormă dintre rezultatele elevilor din diferite raioane. Ministerul a prezentat date care arată că diferențele apar încă din clasele primare. La evaluările naționale din clasa a IV-a, în unele raioane doar aproximativ 20% dintre elevi obțin calificative foarte bune, în timp ce în altele procentul depășește 50%.

Aceleași discrepanțe se regăsesc și la examenul de bacalaureat. În timp ce unele raioane înregistrează medii apropiate de 7,6, altele rămân sub 6,6. Ministrul consideră că aceste diferențe nu țin de capacitățile copiilor, ci de modul diferit în care este administrată educația.

„Sistemul și calitatea educației pe care le livrează aceste raioane sunt diferite. În mod normal ar trebui să vedem o concentrare în jurul unei medii rezonabile”, a spus Perciun.

Ministerul acuză și existența unor practici neuniforme de evaluare. În anumite raioane, diferența dintre media anuală a elevilor și rezultatele de la BAC depășește un punct și jumătate, ceea ce ar indica, potrivit autorităților, „umflarea notelor” și lipsa unor standarde obiective de evaluare.

O altă problemă semnalată este gestionarea diferită a cazurilor de bullying, violență și incluziune școlară. Datele prezentate de minister arată diferențe majore între raioane privind numărul cazurilor raportate de abuz sau numărul copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în sistem.

„Undeva cazurile sunt documentate și raportate, iar undeva se mușamalizează”, a declarat Dan Perciun, sugerând că în multe situații lipsa raportărilor nu înseamnă lipsa problemelor, ci o administrare defectuoasă sau o atitudine pasivă a autorităților locale.

Ministerul critică dur și gradul ridicat de politizare din sistem. Potrivit lui Perciun, direcțiile raionale de învățământ sunt influențate de decizii politice atunci când vine vorba despre închiderea sau menținerea școlilor, organizarea concursurilor pentru directori sau distribuirea investițiilor în instituțiile de învățământ.

„Ne dorim ca gestionarea sistemului educațional să fie realizată de o verigă profesionistă, cu minimă independență de factorul politic. În prezent, aproximativ 30% dintre funcțiile din direcțiile raionale de învățământ sunt vacante, iar în unele raioane situația este considerată critică. În Telenești, spre exemplu, doar un sfert dintre funcțiile publice din direcția de învățământ sunt ocupate”, a afirmat ministrul.

Ministerul explică această criză prin salariile mici și lipsa atractivității funcțiilor administrative.

„Astăzi, să lucrezi într-o direcție de învățământ este mai puțin atractiv decât să predai în școală”, a spus Perciun.

Totodată, ministerul a prezentat date care arată că în 2025 aproximativ 425 de milioane de lei alocați pentru educație nu au fost cheltuiți din cauza planificării și administrării defectuoase la nivel local.

„Asta este echivalentul a 400 de autobuze școlare care puteau fi procurate. Reforma propusă prevede crearea unor agenții teritoriale pentru educație, subordonate direct Ministerului Educației, care vor administra unitar școlile din teritoriu. Noul model va permite o implementare mai eficientă a politicilor educaționale și o responsabilizare mai clară pentru rezultatele din sistem”, susține oficialul.

Ministerul mai argumentează necesitatea reformei prin declinul demografic și existența unor școli foarte mici, care, potrivit datelor prezentate, au rezultate academice semnificativ mai slabe decât instituțiile mari.

„Pe măsură ce numărul de elevi crește, cresc și rezultatele”, a explicat Dan Perciun, referindu-se la corelația dintre mărimea școlilor și performanțele elevilor.

Consultările publice pe marginea reformei vor avea loc pe parcursul lunii iunie, iar autoritățile spun că documentul va putea fi ajustat în urma dezbaterilor. Ministrul Educației a făcut apel către profesori, părinți și societatea civilă să participe activ la discuții.