Lecții în urma crizei energetice din martie 2026: ce a funcționat și ce rămâne vulnerabil

Lecții în urma crizei energetice din martie 2026: ce a funcționat și ce rămâne vulnerabil - raportul CNMC

În martie 2026, Republica Moldova s-a confruntat cu o situație energetică tensionată, care a început să se agraveze încă de la începutul lunii. Nu a fost o criză bruscă, ci rezultatul unei acumulări de probleme interne și externe. Autoritățile au reacționat treptat, au declarat mai întâi stare de alertă, iar apoi stare de urgență, aplicând o serie de măsuri practice și coordonate, care au contribuit la evitarea întreruperilor majore de curent și lipsa motorinei la pompe. Datele se regăsesc într-un raport detaliat al Centrului Național de Management al Crizelor.

La începutul lunii martie, analizele Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC) și ale Ministerului Energiei au arătat vulnerabilități clare: piața produselor petroliere era sub presiune din cauza lucrărilor la rafinăriile din România și a tensiunilor internaționale, iar sistemul electroenergetic risca să nu facă față unui șoc extern. Guvernul a declarat stare de alertă prin Hotărârea nr. 81/2026, dar instrumentele disponibile s-au dovedit insuficiente pentru intervenții rapide.

Situația a devenit critică pe 23 martie 2026. Atacuri asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei au avariat grav linia electrică de 400 kV Vulcănești - Isaccea. Linia s-a declanșat, reanclanșările automate au eșuat, iar importul de energie electrică din România a căzut la zero. A apărut un deficit de 350-400 MW, mai ales în orele de seară. În același timp, stocurile de motorină din țară scăzuseră la doar 15.324 tone, adică suficient pentru circa 7,5 zile de consum. Era evident că starea de alertă nu mai era de ajuns. De aceea, s-a declarat starea de urgență (pentru 60 de zile, începând cu 25 martie), iar prin Hotărârea Guvernului au fost aprobate măsurile principale. Coordonarea zilnică a fost asigurată de CNMC, care a integrat informațiile de la toate instituțiile implicate.

Autoritățile au acționat rapid pentru a menține echilibrul sistemului și a evita deconectări necontrolate. Au instituit prioritizarea alimentării consumatorilor vitali - spitale, infrastructură critică și serviciile de urgență au primit curent fără întrerupere. Au introdus restricții temporare la exportul de energie electrică în orele de vârf, ca să rămână mai mult curent pentru consumul intern.

Totodată, au stimulat creșterea producției interne: centralele de termoficare urbană (CET-urile) au fost puse să producă energie electrică la capacitate maximă tehnică, în regim de condensare. Pentru a crește rapid capacitățile disponibile, s-au acordat derogări de la Codul urbanismului și construcțiilor: deținătorii de avize valabile au putut amplasa temporar instalații noi de generare sau stocare a energiei fără să mai aștepte autorizații lungi de construire. Pentru amplasarea permanentă, autorizațiile trebuiau emise imediat, dar lucrările puteau începe pe parcurs.

Au pregătit și sursele de rezervă: autoritățile locale, instituțiile publice și agenții economici cu generatoare proprii au fost obligați să verifice echipamentele și să mențină stocuri suficiente de combustibil, gata de conectare rapidă, cu prioritate pentru spitale și infrastructura critică.

Pentru reducerea presiunii asupra sistemului, au implementat măsuri de eficientizare a consumului, atât în sectorul public, cât și în cel privat: s-a redus iluminatul decorativ la magazine, s-a limitat lumina inutilă în clădiri și s-au restricționat echipamentele mari consumatoare în orele de vârf. Aceste acțiuni simple au dus la o scădere a consumului național cu aproximativ 3%.

Compania de stat Energocom a acționat intens pe piața de achiziții: între 25 și 31 martie a cumpărat 81.667 MWh de energie electrică (40,5% din producători locali și 59,5% din import, în special din România și Ucraina). Prețul mediu ponderat a fost de 136,67 EUR/MWh, apropiat de media obișnuită. Au fost semnate rapid patru contracte suplimentare, iar consumul a fost acoperit integral, fără să se apeleze la ajutorul de urgență al operatorilor vecini.

A existat o cooperare strânsă cu operatorii de sistem din regiune (Ucraina, România, Slovacia, Ungaria, Polonia). Au avut loc coordonări zilnice pentru alocarea capacităților de interconexiune. S-a folosit regimul de „insulă” pe liniile de 110 kV, ceea ce a permis menținerea unui import de circa 100 MW din România. Au obținut derogări de urgență și au realocat capacități neutilizate de pe alte frontiere. Reparația liniei Vulcănești-Isaccea s-a realizat în regim accelerat: în doar 5 zile, pe 28 martie, linia a fost repusă în funcțiune, cu echipamente furnizate de operatorul ucrainean Ukrenergo din stocurile proprii.

În paralel, autoritățile s-au concentrat pe prevenirea unui deficit de motorină. Au restricționat exportul de produse petroliere și au limitat comercializarea în recipiente mobile la maximum 20 litri per client, pentru a evita stocarea panicardă.

A fost ajustat și mecanismul de formare a prețurilor: perioada de referință pentru calculul prețului maxim la motorină standard a fost redusă de la 14 zile la 7 zile. Această schimbare a făcut ca prețul să reflecte mai bine costurile reale de aprovizionare, motivând operatorii să importe din nou.

Când nu era disponibilă motorina standard, s-a permis comercializarea motorinei premium, dar respectând plafonul de preț stabilit de ANRE. Au fost deblocate fondurile SRL „Lukoil-Moldova”, care au putut fi folosite exclusiv pentru achiziții de produse petroliere pe piața internă. Rezultatul a fost vizibil: stocurile la stațiile Lukoil au crescut de la 125,6 tone la 712,76 tone, iar vânzările zilnice au urcat de la 17,54 mii litri la 241,54 mii litri.
Toți titularii de licențe pentru import și comercializare au fost obligați să prezinte și să actualizeze săptămânal planuri de import, care să asigure volume cel puțin egale cu cele vândute în aceeași perioadă a anului 2025. Pentru luna aprilie au fost planificate 83,9 mii tone de motorină - echivalentul a aproximativ 41 de zile de consum.

Monitorizarea a fost intensă: autoritățile au urmărit zilnic stocurile și importurile prin platforma e-Carburanți și prin sistemul vamal ASYCUDA. Numărul stațiilor care raportau lipsa motorinei a scăzut rapid, de la 182 pe 26 martie la doar 41 pe 8 aprilie. Stocurile naționale s-au stabilizat între 15,32 mii tone și 20,16 mii tone (7-10 zile de consum). Au fost introduse și proceduri vamale prioritare pentru accelerarea importurilor.

Pe toată durata stării de urgență, CNMC a asigurat coordonarea interinstituțională, colectarea datelor în timp real și adaptarea măsurilor în funcție de evoluție. Autoritățile au informat periodic populația, contribuind la menținerea calmului public.

Măsurile luate au dat efecte: sistemul electroenergetic a rămas stabil, consumul a fost acoperit integral, piața carburanților s-a calmat, iar linia electrică avariată a fost reparată rapid. Cooperarea regională a funcționat bine, iar intervențiile au evitat perturbări majore în alimentarea populației și a economiei.

Raportul subliniază însă că riscurile persistă: dependența de o singură linie de import importantă, posibile noi atacuri asupra infrastructurii ucrainene, reducerea producției locale odată cu venirea verii și volatilitatea prețurilor internaționale. De aceea, starea de urgență a fost menținută și peste sărbătorile pascale, pentru a permite o reacție rapidă în caz de nevoie.

Astfel, autoritățile susțin că au demonstrat capacitate de acțiune coordonată și pragmatică: au crescut producția internă, au cumpărat energie la prețuri rezonabile, au redus consumul inutil, au ajustat regulile la pompă și au monitorizat atent totul.

Amintim că în Republica Moldova este în vigoare o stare de urgență pe întreg teritoriul național. Măsura a fost adoptată de Parlament pe 25 martie 2026, pentru o perioadă de 60 de zile, în urma atacurilor masive ale Federației Ruse asupra infrastructurii critice din sudul Ucrainei, care au afectat direct stabilitatea sistemului energetic moldovenesc.

Incidentul critic a fost scoaterea din funcțiune a liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești (400 kV), în urma atacurilor asupra nodurilor energetice din Ucraina prin care aceasta tranzitează.