Israelul intensifică atacurile asupra Iranului, în ciuda apelului lui Trump. Criza energetică globală se adâncește

Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să escaladeze rapid, după ce Israelul a lansat vineri, 20 martie, un nou val de atacuri asupra Iranului, ignorând apelul făcut cu o zi înainte de președintele SUA, Donald Trump, care ceruse oprirea loviturilor asupra infrastructurii energetice iraniene, transmite Reuters.

Noile bombardamente vin pe fondul extinderii confruntării americano-israeliene cu Iranul, un conflict care a provocat deja mii de victime, a destabilizat statele din regiune și a generat turbulențe majore pe piețele energetice globale.

Armata israeliană a anunțat că a declanșat „un val de lovituri împotriva infrastructurii regimului iranian” în centrul capitalei Teheran, fără a oferi deocamdată detalii despre țintele exacte. În paralel, Bahrain, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri cu rachete în primele ore ale zilei de vineri, după mai multe zile în care Iranul a vizat infrastructura energetică din regiune.

Escaladarea are loc după o zi de tensiuni majore pe piețele energetice. Joi, Iranul a lovit orașul industrial Ras Laffan din Qatar, unul dintre cele mai importante centre globale pentru procesarea gazului natural lichefiat (LNG). Atacul ar fi afectat peste 16% din capacitatea de export LNG a statului, iar reparațiile ar putea dura între trei și cinci ani, potrivit Reuters.

În același timp, a fost vizat și principalul port saudit de la Marea Roșie, iar autoritățile de la Teheran au avertizat că atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene marchează „o nouă etapă a războiului”. Un purtător de cuvânt militar iranian a transmis că, în cazul continuării acestor lovituri, Iranul va continua să atace infrastructura energetică a SUA și a aliaților săi.

În acest context, Donald Trump a declarat joi, în Biroul Oval, că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu mai repete atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene. Netanyahu a confirmat ulterior solicitarea Washingtonului, dar a subliniat că Israelul a acționat independent în atacul asupra câmpului de gaze South Pars, una dintre cele mai sensibile ținte energetice ale Iranului.

Pe plan internațional, șapte state occidentale - Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia au anunțat într-o declarație comună că sunt pregătite să contribuie la securizarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și la stabilizarea piețelor energetice. Printre măsuri se numără și posibila creștere a producției de petrol în unele state.

Cu toate acestea, liderii europeni au lăsat de înțeles că nu intenționează, cel puțin pentru moment, să se implice militar direct în regiune.

Astăzi, piețele au reacționat cu o ușoară scădere a prețului petrolului, după semnalele privind protejarea rutelor maritime prin Strâmtoarea Ormuz - un punct vital prin care tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol.

În contextul războiului din Orientul Mijlociu, The Washington Post, scrie că Pentagonul a cerut Casei Albe să aprobe o solicitare de peste 200 de miliarde de dolari către Congres pentru finanțarea de mai departe a conflictului.