Numărarea voturilor continuă în Islanda, unde oamenii au fost chemați să decidă dacă țara trebuie să reia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. După verificarea a 152.000 de buletine, diferența dintre cele două tabere era de doar 0,2 puncte procentuale.

Datele parțiale prezentate de postul public RÚV arată că 50,1% dintre alegători s-au pronunțat împotriva reluării discuțiilor cu Bruxelles-ul. Rezultatul se poate schimba pe măsură ce sunt numărate și celelalte voturi.

În Islanda nu au fost realizate sondaje la ieșirea de la urne. Numărarea a început după închiderea secțiilor de votare, sâmbătă, la ora locală 22:00. Procesul durează mai mult deoarece buletinele din unele localități și zone rurale trebuie transportate cu avionul, vaporul sau mașina.

Islandezii nu au votat direct pentru intrarea țării în Uniunea Europeană. Ei au fost întrebați dacă sunt de acord ca guvernul să reia negocierile cu Bruxelles-ul, oprite în urmă cu 13 ani.

Dacă va câștiga tabăra „da”, Islanda ar putea începe discuțiile până la sfârșitul anului 2026. Negocierile ar putea dura între 18 și 24 de luni. Acordul obținut ar urma să fie supus unui nou referendum, iar populația ar decide atunci dacă țara aderă sau nu la UE.

Premierul Kristrún Frostadóttir a declarat după vot că guvernul va respecta alegerea oamenilor.

Pescuitul, economia, securitatea și viitorul coroanei islandeze s-au aflat în centrul dezbaterilor. Susținătorii negocierilor cred că apropierea de UE ar aduce mai multă stabilitate. Cei care se opun se tem că Islanda ar putea pierde controlul asupra zonelor sale de pescuit.

Islanda a cerut aderarea la UE în 2009, după criza financiară care a lovit puternic economia țării. Negocierile au fost oprite în 2013 de un guvern eurosceptic.